ALDE: propunerea Guvernului privind legea salarizării- demers ipocrit

Guvernul Cioloş se află în funcţie de peste un an. La preluarea mandatului, guvernanţii aveau negociată cu sindicatele o lege a salarizării. Din noiembrie anul trecut au tot amânat să vină în faţa românilor cu noua lege a salarizării. În decembrie ni s-a spus că trebuie să facă o analiză şi au anunţat că vom vedea legea în luna ianuarie. Apoi povestea a continuat, iar în ianuarie ni s-a spus februarie, în februarie ni s-a dat ca dată aprilie, iar în final ne-am trezit cu o ordonanţă care a generat nemulţumiri şi a provocat o scindare la nivelul societăţii.
Din momentul ordonanţei de urgenţă, guvernul Cioloş nu a mai discutat despre legea salarizării, deşi i s-a cerut insistent de către ALDE sau alte partide. Care este motivul pentru care nu au făcut până acum, până la campanie, absolut nimic? Acţiunea guvernului are un singur obiectiv- să acopere opoziţia agresivă pe care au avut-o faţă de creşterea salariilor din educaţie şi sănătate, pentru a contracara majorările propuse de Parlament. Este un demers ipocrit al guvernului, cel care a contestat legea votată în parlament de majorare a salariilor medicilor şi profesorilor cu 15%, pe motiv că nu sunt bani. Acum, cei din guvern, alături de cei din PNL, spun că vor da majorări de 60-70% şi că vor mări salariul mediu până la 4000 de lei. Acţiunea guvernului nu are niciun sens, ţinând cont de intreg contextul în care se desfăşoară. Ceea ce este mai grav, e ca această lege este realizată fără a avea loc consultări publice, fără a şti nimeni ce conţine. Guvernul tehnocrat acţionează în momentul de faţă după propria gândire, fără a discuta şi cu alte părţi. Este o atitudine greşită, care nu serveşte intereselor cetăţenilor români.
Toate partidele spun că au nevoie pentru educaţie de 6% din PIB, însă e momentul să demonstreze că se angajează in continuare la acest deziderat. Noi propunem o creştere de 13% în fiecare an, începând cu anul 2017, ajungând cu un buget al educaţiei de 4,2% în primul an, adică 7,5 mld. euro, crescând după aceea la 4,7% din PIB, la 9 mld euro, la 5,3% in anul 2019, adică11 mld. euro. În cifre absolute, bugetul chiar se dublează până în 2020 şi e un lucru pe care trebuie să îl angajăm toţi, în acest buget fiind angajate şi cheltuielile pe zona de investiţii. ALDE propune 10 programe naţionale pentru zona de educaţie: un program privind reabilitarea, modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate instituţiile de învăţământ să obţină autorizaţii sanitare de funcţionare; alt program se referă la modernizarea atelierelor de practică în şcolile care organizează învăţământ profesional. Alte programe se referă la achiziţionarea de mobilier şcolar, manuale şcolare, curriculum nou pentru învăţământ primar, gimnazial şi liceal. De asemenea, un program naţional pilot de creare a 100 de creşe; program naţional pilot de creare a 120 de instituţii tip after-school; program naţional de reabilitare/modernizare şi construcţie de noi cămine studenţeşti în campusurile universitare (pentru creşterea cu 15% a capacităţii de cazare la nivel naţional, de la 104.000 locuri la 120.000 locuri); programul naţional pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor de învăţământ, a bazelor de practică, a gradinilor botanice, al bibliotecilor universitare şi a bazelor sportive existente în universităţile româneşti. Avem datoria ca atunci când vorbim de astfel de măsuri, care înseamnă o povară pentru bugetul statului, să facem ca aceste măsuri să fie sustenabile.
Daniela Creţu
Preşedinte, ALDE Călăraşi