AMBASADELE DOAR ÎN… COLONII ÎȘI DAU CU PĂREREA!

S-a întâmplat, vreodată ca o ambasadă românească într-o altă țară să își dea cu părerea despre politica din acea țară, ba chiar să dea mesaje, disprețuitoare, la adresa conducerii politice a acelei țări?!…
Este o întrebare pe care, cu tot bunul simț de rigoare ne-au pus-o oameni care cunosc multe, foarte multe dintre cele ale diplomației, în primul rând. De altfel, chiar în Constituția României scrie foarte clar că nicio ambasadă care activează în țară nu are dreptul să se amestece în treburile interne ale acestei țări! Este, de altfel, o atitudine care a fost impusă, de-a lungul timpului în politica internațională și care a fost respectată, desigur acolo unde politicienii au avut cele necesare la dispoziție pentru a-și tine demnitatea întreaga.
Este ceea ce, din nefericire, nu se întâmplă și în România contemporană unde, după cum se vede, ambasadele își fac de cap, mai precis ele transmit mesaje care nu sunt cunoscute nici măcar la nivelul Guvernului pe care-l reprezintă și sau mai ales textele pe care le prezintă par a fi fost scrise, mai întâi, în limba română după care au fost traduse pe înțelesul internațional! Dincolo de toate comentariile, însă, iată că nu un politician ci un om care vine din lumea justiției pune lucrurile la punct și atrage atenția acestor ambasade care au tăcut când trebuiau să vorbească și vorbesc atunci când nu există niciun pericol real pentru justiția corectă dintr-o țară în care serviciile secrete au ajuns să facă un corp comun cu ceea ce înseamnă aparatul de justiție!
Vă prezentăm acest punct de vedere al judecătoare care a făcut mai multe decât orice politician contemporan din țara asta!

O JUDECĂTOARE CERE AMBASADELOR DIN ROMÂNIA SĂ SPUNĂ CLAR CE LEGI AR AFECTA INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI
703262-1514555636-o-judecatoare-cere-ambasadelor-din-romania-sa-spuna-clar-ce-legi-ar-afecta-independenta-justitiei
Florica Roman, judecătoare în cadrul Curţii de Apel Oradea, le cere celor șapte ambasadori care au criticat modul în care se modifică legile Justiţiei să spună care articole aduc atingere independenţei Justiţiei, informează Mediafax.
Judecătoarea Florica Roman critică dur lipsa de reacţie a ambasadelor străine la momentul în care CSAT ar fi emis hotărâri secrete legate de domeniul Justiției.
Scrisoarea deschisă a judecătoarei Florica Roman, de la Curtea de Apel Oradea, se adresează ambasadorilor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei, cei care şi-au exprimat îngrijorările cu privire la modificările legilor justiţiei.
Magistratul cere ca reprezentanţii celor şapte state să spună concret care articole aduc atingere independenţei sistemului.
“Ambasada Franţei, pe data de 28 decembrie, după ce i s-au pus la dispoziţie traducerile în engleza a modificărilor la legile justiţiei, într-o reacţie de o aroganţă ieşită din comun, a spus ca “urmăreşte cu atenţie ansamblul evoluţiilor legate de reforma justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societăţii româneşti şi dispune de propriile servicii de traducere în acest scop”. Atât în calitate de judecător, cu peste 25 de ani vechime, cât şi de cetăţean român şi european, vă solicit public să precizaţi concret care articole din “legile adoptate recent privind reforma justiției, în forma actuală,” aveţi “convingerea” că riscă sa pună în pericol “progresele” despre care vorbiţi în comunicat.
„Reacţia pe care aţi avut-o, de a critica în termeni generali modificări legislative fără a oferi exemple concrete de articole problemă, nu doar că nu sprijină independenţa justiţiei, dar contribuie la campania de dezbinare a societăţii româneşti în care justiţia este folosită ca maciucă politică şi în care propaganda, manipularea şi dezinformarea au luat locul argumentelor juridice. Căci despre propagandă, manipulare şi dezinformare este vorba dacă nu sunt expuse, clar şi punctual, care modificări adoptate la legile justiției ar pune în pericol independenţa justiției ori ar subordona politic procurorii sau judecătorii, aşa cum s-a tot vehiculat în această perioadă”, se arată în scrisoare.
Florica Roman vorbeşte despre valorile comune la care fac referire ambasadorii, dar dând exemplul unor situaţii în care reprezentanţii ţărilor străine în Bucureşti au tăcut.
“Aţi tăcut când s-a aflat că în Romania din 2005, sub pretextul combaterii corupţiei ca risc/vulnerabilitate la siguranţa naţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a emis hotărâri secrete prin care li s-au permis serviciilor de informații sp imixtioneze în justiţie. Altfel spus, într-o ţară membră a Uniunii Europene, monitorizată de Comisia Europeană prin MCV și în care ambasadele s-au arătat preocupate permanent de “independența justiției”, această justiție a ajuns să funcţioneze în baza unor reglementări secrete la care nici persoanele acuzate şi nici măcar judecătorii nu au acces. La fel era în comunism”.
Judecătoarea vorbeşte şi despre anul 2009, atunci când Parchetul General a semnat un protocol secret cu Serviciul Român de Informații (SRI) în baza căruia agenţi şi ofiţeri SRI au făcut “echipe mixte” operative cu procurori pentru a face anchete penale, ”deşi SRI avea interzis expres prin lege să facă acte de urmărire penală.(…). Astfel de înţelegeri secrete existau în comunism între Securitate şi procuratură. Aţi tăcut când fostul minstru al justiției Raluca Prună a afirmat că în România “drepturile sunt un lux”. Lux erau drepturile şi în comunism, lux de care numai nomenclatura comunistă se bucura. Aţi tăcut când Guvernul Cioloș a emis în miez de noapte Ordonanta de Urgenţă 6/2016 prin care a făcut Serviciul Român de Informaţii “organ de urmărire penală”, așa cum era fosta Securitate comunistă. Prin acea ordonanță de urgență premierul Cioloș a reinstituit practic, la 27 de ani de la Revoluția anti-comunistă, Direcția VI Cercetări penale a Securităţii comuniste, care avea menirea, printre altele, de urmărire și persecutare a opozanților regimului.
Aţi tăcut când același premier Dacian Cioloș a modificat în 2016 prin mai multe ordonanțe de urgență, fără nici o dezbatere publică, sute de alineate din Codul penal și Codul de procedură penală.
Aţi tăcut când generalul SRI Dumitru Dumbravă a afirmat public că instanţele de judecată au devenit “câmp tactic” pentru acest serviciu de informaţii, serviciu care “în prezent [îşi menţine] interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.
Aţi tăcut şi când acelasi general, în fata Comisiei parlamentare de control al SRI, a afirmat recent că vizita judecători înainte de pronunțarea unor hotărâri şi că SRI acorda “consultaţii juridice” magistratilor. Și în comunism Securitatea dădea “indicatii preţioase” procurorilor și judecătorilor.
Aţi tăcut când actualul preşedinte, Klaus Iohannis, a introdus în Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015-2019 conceptul de “securitate naţională extinsă”, prin care absolut fiecare domeniu cheie al societății românești, inclusiv justiția, a devenit domeniu de interes și acțiune pentru serviciile de informaţii.
Conceptul de securitate națională extinsă “vizează interesele care converg spre asigurarea securității naționale, manifestate în urmatoarele domenii: apărare (înțeleasă în dubla calitate normativă, de apărare națională și apărare colectivă), ordine publică, activitatea de informații, contrainformații și de securitate, educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice. Strategia are o abordare integratoare și multidimensională, în care dimensiunea de apărare se îmbină și echilibrează reciproc cu o serie de alte dimensiuni – ordine publică; activitatea de informații, contrainformații și de securitate; diplomația; managementul situațiilor de criză; educația, sănătatea și demografia”.
Toate domeniile mai sus inşiruite reprezintă, conform Strategiei, amenințări, riscuri sau vulnerabilități la adresa securității naționale.facs_sua
Mai mult, la “obiective naționale de securitate”, în respectiva Strategie, a fost inclusă “buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept”, iar la vulnerabilități a fost inclusă şi justiţia.
Aşadar “buna funcționare a justiţiei” nu mai este de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii ori a Inspecției Judiciare, ci a serviciilor de informații coordonate de CSAT.
În faţa acestor atacuri la adresa democratiei, statului de drept, independentei justiției şi drepturilor fundamentale ale românilor aţi tăcut, în schimb vă exprimați “ingrijorări” abstracte când printr-un proces parlamentar democratic și transparent s-au facut modificări legislative”.
“Stimaţi ambasadori,
S-a ajuns în momentul de faţă ca în România, urmare a practicilor pe care le-aţi sustinut și promovat, sistemul de justiție să fie disfuncțional, cetăţenii români nemaiavând instituţii cărora să li se adreseze pentru a li se proteja drepturile. Văd acest lucru nu doar pentru că sunt judecător de peste 25 de ani şi săptămânal primesc zeci de mesaje de la români disperaţi, care nu mai au căror autorităţi să se adreseze pentru a fi ascultaţi, dar ştiu şi din proprie experienţă cât de disfuncţională este Justiția”, se mai arată în scrisoarea judecătoarei.
Magistratul vorbeşte şi de propriul dosar în care a fost anchetată de DNA şi în care în 6 aprilie 2017 structura centrala a Direcţiei Anticorupţie a dispus clasarea cauzei pe motiv că faptele, pentru care a fost cercetată nu există.
Florica Roman susţine că a sesizat în mod repetat abuzuri în dosarul său, inclusiv la CSM, dar fără rezultat.
“În cazul meu acuzația era că mi-aş fi traficat influenţă pentru un “ceas cu cuc vechi”, câţiva păstrăvi și o “sumă nedeterminată” de bani. Chiar şi după ce am fost citaţi oficial la DNA, accesul la dosar ne-a fost interzis până cu foarte puțin timp înainte să fim trimişi în judecată. Evident, nu ni s-a admis nici o probă în apărare. (…) În ultima instanţă m-am adresat şi dumneavoastră, ambasadelor occidentale, care aclamați – atunci ca şi acum – că sustineţi independenta justiţiei. V-am expus faptele, explicându-vă gravitatea şi pericolul unei astfel de anchete pentru independenţa judecătorilor şi pentru dreptul fundamental la apărare al cetăţenilor români. În afara unui răspuns vag şi politicos de la Ambasada Olandei, alt răspuns nu am primit”.
Roman spune că a cerut şi informaţii în legătură cu implicarea SRI în dosarul său, dar nici în acest caz nu a primit detalii.
“Dacă în cazul unor judecători s-au întâmplat aceste abuzuri, cetăţeanul simplu nu are nici o garanţie că drepturile sale fundamentale sunt respectate atunci când este anchetat penal, ceea ce conduce la scăderea încrederii în justiţie. (…) Acesta este sistemul de justitie despre care dumneavoastră sustineţi că este reformat şi trebuie să fie menţinut intact, deoarece ar impărtăşi “valori comune” cu sistemele de justiție din ţările dumneavoastră. (…) Ignorarea abuzurilor din justiţie şi tăcerea dumneavoastră în faţa violării drepturilor omului, aşa cum aţi ales să faceţi în ultimii ani, va alimenta sentimentul antieuropean care deja este în creştere în societatea românească şi la a cărui cauză, în bună parte, aţi contribuit prin poziţiile dumneavoastră publice”, arată judecătoarea în finalul scrisorii deschise. (sursa – romanialibera.ro)

OBRĂZNICIA AMBASADELOR
klemm
Amestec brutal în treburile interne ale României din partea unor funcționari străini. 12 ambasade străine, în frunte cu Ambasada SUA, imixtionează, din nou, în procesul legislativ: „Facem apel la toate părțile implicate în modificarea CP și CPP să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției”. Oare Trump știe ce face Klemm în România?
Funcționarii ambasadelor străine din România nu se potolesc! Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, reprezentată de ambasadorul Hans Klemm (foto) a publicat pe site-ul oficial joi, 28 iunie 2018, o declarație, care ar fi însușită de alte 11 ambasade, în care este exprimată „îngrijorarea” față de procesul legislativ din Parlamentul României legat de modificările la Codul penal și Codul de procedură penală. Concret, Statele Unite ale Americii, Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia au semnat o declarație în care cer Statului român să evite schimbările la codurile penale, pe motiv că acestea „ar slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției”. De unde s-au documentat acești funcționari și de către cine au fost informați, în mod eronat apreciem noi, cu privire la modificările la CP si CPP, nu este greu de intuit și este de înțeles disperarea cu care dezinformează cei care vor să salveze „statul paralel” cu orice mijloace.
Este însă greu de acceptat ca alte state să își permită, pe față, să imixtioneze, din nou, în treburile interne ale Statului român, în modul în care reprezentații Parlamentului, aleșii de cetățenii României, înțeleg să legifereze, funcționarii acestor ambasade îndrăznind chiar să sugereze calea de urmat cu privire la procesul legislativ al unor acte normative din dreptul intern al Statului.
În fața unei astfel de reacții ale ambasadelor străine, autoritățile din România ar trebui să reacționeze pe două planuri, respectiv: În primul rând să condamne imixtiunea grosolană a ambasadelor în treburile interne ale statului, iar în al doilea rînd, pentru a pune capăt dezinformărilor, ar trebui să le ceară acestor funcționari de ambasade să indice în mod exact care sunt acele articole de lege care, în opinia lor, ar slăbi statul de drept și lupta împotriva corupției.
Această din urmă etapă este necesară cu atât mai mult cu cât în spațiul public s-au aruncat dezinformări și minciuni cu privire la efectele modificărilor Codurilor penale, fără ca cei care au lansat acuzațiile să justifice sau să indice exact articolele de lege care ar aduce autoritățile în imposibilitatea de a apăra statul de drept și de a știrbi corupția.
Ulterior, șefii statelor, precum președintele SUA, Donald Trump, care i-au pus în funcție pe acești funcționari din ambasade, precum Hans Klemm, ar trebui să îi demită din funcție de îndată pentru că și-au permis să intervină brutal și direct în treburile interne ale României, probabil fără accceptul conducerii statelor din care provin și cu riscul afectării relațiilor dintre state, dar și pentru că au nesocotit principiul prevăzut în Carta Națiunilor Unite, potrivit căruia niciun stat nu are niciun drept de a interveni direct sau indirect, indiferent de motiv, în treburile interne sau exerne ale unui alt stat.
Iată anunțul publicat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București din 28 iunie 2018:
„Importante țări partenere fac apel la România să ia în considerare potențialul impact negativ al amendamentelor la legislația penală
Primiti declarația de mai jos în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveției, Finlandei, Franței, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei și Statelor Unite ale Americii:
Noi, partenerii și aliații internaționali ai României, facem apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să își concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obținute, să evite orice pași înapoi și să apere independența judecătorilor și procurorilor. Urmărim cu atenție schimbările la codurile penal și de procedură penală și ne menținem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva infracțiunilor violente, a infracționalității organizate transfrontaliere, a infracțiunilor financiare și a traficului de droguri și de ființe umane. Încurajăm toate părțile implicate să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și să solicite sprijinul experților juridici internaționali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupției și Comisia de la Veneția.”
În urma declarației comune a celor 12 ambasade, Ministerul Afacerilor Externe a dat publicității următorul comunicat de presă:
„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de pozitța exprimată astăzi de cele 12 state partenere cu privire la procesul de amendare a Codului penal și a Codului de procedură penală.
Recunoașterea de către statele partenere a progresului demonstrat de România în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient, arată, încă o dată, eforturile pe care instituțiile statului le depun în mod constant pentru a asigura respectarea legii și a angajamentelor României, atât în cadru european cât și în cadru internațional.
Reiterăm că instituțiile statului au un dialog permanent și transparent cu instituțiile europene și internaționale inclusiv pe Legile Justiției, în vederea facilitării unei cooperări internaționale eficiente și respectării de către România a tuturor angajamentelor în plan internațional.
Procesul de amendare a legislației în domeniul penal reprezintă un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituție, iar etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice și a dialogului cu cetățenii. Reiterăm că procesul de amendare este în curs de derulare, aceste legi urmând a intra în vigoare numai după adoptarea acestora de către Parlament și respectiv promulgarea de către Președintele României.
Subliniem că întărirea statului de drept și lupta împotriva corupției fac parte din prioritățile asumate prin programul de guvernare 2018-2020.” (sursa – Luju.ro)