AZI – SIMONA HALEP LA CĂLĂRAȘI!

STRĂBUNICII SIMONEI HALEP AU FOST LA CĂLĂRAŞI!

*Precizări necesare pentru cei care au contestat decizia de a fi declarată cetăţean de onoare Simona Halep neţinând cont de faptul că este o mândrie pentru călărăşeni să îşi asocieze oraşul cu cea mai mare sportivă a momentului

Comunitatea Aromână din România
Filiala Calaraşi

Primăria municipiului Călăraşi
Domnul Primar Ştefan Drăgulin
Consiliul Local al municipiului Călăraşi

Filiala Călăraşi a Comunităţii Aromâne din România s-a constituit în anul 2004 fiind înregistrată juridic în anui 2005 în baza Sentinţei judecătoreşti nr. 4/AS 2005 iar la Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Călăraşi s-a înregistrat în acelaşi an, având Cod de Înregistrare Fiscala 17560592.
Obiectivul constituiri Comunităţii Aromâne şi implicit a Filialei Călăraşi constă, potrivit Statului, în păstrarea şi dezvoltarea limbii aromâne, tradiţiile şi cultura aromâna, pentru a facilita contactele umane şi legăturile culturale ale acestora, pentru a promova valorile lor spirituale în contextul unei bune înţelegeri cu popoarele balcanice, cu popoarele altor ţări, în mijlocul cărora aromânii trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea.
Filiala Călăraşi la data constituirii în baza inventarului număra un număr de 246 familii şi un număr de 703 persoane, din care 348 sex masculin şi 355 feminin. Un număr de 96 persoane erau minori, din care 44 băieţi şi 52 fete, cu toţi de vârsta şcolară. Un număr de 153 familii cu 397 persoane sunt integral aromâne, iar un număr de 72 familii cu 228 peroane sunt familii mixte cu soţ aromân, 21 familii cu 78 persoane sunt familii mixte cu soţie aromână.
Acest lucru ne-a permis cu consimţământul părinţilor şi cu acceptul copiilor, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar şi a unui număr de şase şcoli să organizăm şi să deschidem cursul de predare a limbii aromâne. Cursul a fost organizat în cadrul Colegiului Carol I şi Liceul Mihai Eminescu.
În acelaşi timp am organizat Ansamblul artişti „Vrearea armânească” ce a reprezentat aromânii din Călăraşi pe multe scene din Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Slobozia, Călăraşi şi multe localităţi din Dobrogea, ceea ce a constituit un act de mândrie, nu numai pentru aromânii din Călăraşi, dar şi pentru municipiul Călăraşi.
Aromânii popor paşnic şi tolerant a trăit mii de ani în Macedonia antică. Principala lor preocupare a constituit-o creşterea oilor şi valorificarea produselor lor: lapte, brânzeturi, carne, lână.
În evoluţia lor au manifestat numeroase îndeletniciri, începând cu meşteşugăritul, caracterizat prin prelucrarea argintului, ceramică – olăritul, confecţionat covoare, după care comerţul pe scară largă, cunoscut fiind cărvânăritul. Transportul efectuat pe drumul mătăsii, ajungând în Asia mică şi în Vestul Europei a fost practicat pe scară largă şi cu dominare masivă dat fiind faptul că populaţia greacă aflându-se la sud nu dorea să folosească traseele de munte greoaie cu costuri mari, preferând comerţul pe apă.
După cucerirea otomană, mai precis începând cu prima parte a secolului 17 aromânii aflându-se în relaţii bune cu poporul otoman au desfăşurat o multitudine de activităţi la poartă, fiind folosiţi drept dragomani si caimacani pe lângî împăraţi. Printre aromâni găsim şi domnitori în Ţara Românească şi în Moldova, cu deosebire în perioada fanariotă.
A urmat o periopadă de avânt cultural, studiind în diverse centre Europene şi devenind personalităţi de marcă în Austria, Ungaria, Germania, România.
La începutul secolului 20, mai precis în anul 1905, 9 mai stil vechi, 23 mai stil nou sultanul Turciei, recunoaşte poporul aromân ca fiind etnie distinctă, dându-le posibilitatea de a organiza învatamantul în limba armână, de a avea accesul la mas-media, presa proprie, biserica şi dreptul de a face parte din conducerea administraţiei locale, inclusiv inspectori şcolari.
Începutul secolului 20, odată cu accentuarea procesului de formare a statelor, au apărut manifestări ce au denaturat relaţiile dintre etnii. Populaţiile existente, greci cu deosebire, sârbi, bulgari, albanezi, doreau fiecare în parte teritorii mărite, ceea ce a dus la primul şi al doilea război balcanic şi în final încheierea războiului prin Pacea de la Bucureşti din 1913. România a preluat Cadrilaterul cu Judeţele Caliacra şi Durostor.
La acest moment disputele dintre greci şi aromâni au luat proporţii, grecii dorind întinderi imense, preluarea munţilor din nord şi limitarea drepturilor pentru aromâni, fenomen ce s-a accentuat după Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923 între greci şi turci privind schimbul de populaţie.
Aromânii, popor roman, au considerat că singurii pe care se pot baza şi pe care îi consideră fraţi sunt românii, astfel că apropierea de români constituie o salvare. Mii de familii au emigrat şi colonizat în perioada anilor 1925-1932 în judeţele Caliacra şi Durostor, pământ românesc, şi devenid spaţiu românesc încă din 1913.
Acest fenomen a facut ca prin emigrare, populaţia românească să crească de la 5% în anul 1913 la 35 % în anul 1940, reprezentând aproximativ aceeaşi proporţie cu populaţia bulgară şi turcă.
În intervalul 1925 – 1940 aromânii au avut un rol important la consolidarea celor două judeţe, economic, cultural şi spiritual, ridicând considerabil economia şi nivelul de trai al locuitorilor. Un număr de 142 comune populate cu aromâni au schimbat înfăţişarea, construindu-se din temelie noi locuinţe. Prin cumpărarea de noi terenuri agricole pe lângă cele primite în calitate de colonisti, cumpărate şi ele, au comasat terenurile agricole şi au început practicarea unei agriculturi mai performante, terenul fiind exploatat intensiv şi extensiv.
Oraşul Călăraşi este legat direct de fenomenul aromân. Venirea aromânilor în Cadrilater s-a făcut prin Călăraşi. Venind cu vapoarele pe Marea Neagră şi din Constanţa cu trenul, au poposit în gara fluvială Călăraşi, traversând Dunărea de la Chiciu la Silistra cu pontonuI.
În perioada 1925-1940 Călăraşi a fost centru important, multi aromâni studiind la Călăraşi şi valorificându-şi pe pieţele Călăraşiului produsele lor. Ne mândrim că multi aromâni pe baza studiilor din Călăraşi au ajuns celebrităţi în foarte multe domenii la nivel naţional şi internaţional.
La această dată mulţi locuitori ai satelor călăraşene, începând de la Olteniţa până la Feteşti îşi amintesc de etnia aromână cu mult drag, considerându-i prieteni, oneţti, cinstiţi cu multă dragoste de muncă.
Tocmai din aceste motive la Adunarea Generală din mai 2010 a filialei Călăraşi am propus şi votat numirea oraşului Călăraşi „ORAŞ EROU” pentru aromâni, lucru acceptat de întreaga comunitate. În acelaţi timp la propunerea conduceri administraţiei locale prin Primarul perioadei am stabilit şi ridicarea unui monument al aromânilor, drept răsplată pentru ce au făcut pentru Călăraşi.
Revenind la trăirile prezentului, municipiul Călăraşi este legat direct de fenomenul Simona Halep, personalitate de nivel mondial, numărul unu în lume în cel mai frumos, apreciat şi urmărit sport, tenisul de câmp. Pe lângă România în calitatea ei de cetăţean român, Constanţa oraşul în care s-a născut-crescut şi format ca om şi sportiv, municipiul Călăraşi este următorul loc de suflet pentru Simona Halep.
Străbunici din partea tatălui, Halep Stere şi Zoica, bunici Halep Nicolae şi Sirma cât şi străbunici din partea mamei Pufleanu Dumitru şi Chiraţa şi bunici Pufleanu Panait şi Maria au emigrat în Cadrilater în anul 1932 localizându-se în comuna RAHMAN – ASICLAR Judeţul Durostor, au trecut la venire prin Călăraşi, au frecventat municipiul Călăraşi prin preocupările lor şi s-au legat de Călăraşi. În anul 1940 la cedarea Cadrilaterului au trecut deasemeni prin Călăraşi şi au poposit o perioada în localităţile din jur până la eliberarea localităţilor din Dobrogea de Nord, populate atunci de populaţie turcă.
Cei ce i-au cunoscut reamintesc cu plăcere frumoasele cuvinte spuse, privind oraşul Călăraşi.
Din aceste considerente Comunitatea Aromâna – Filiala Călăraşi supune atenţiei prezentul material şi propune ca Simona Halep să fie numită „Cetăţean de Onoare” a municipiului Călăraşi.
Pentru Simona Halep ar fi o mândrie, iar pentru noi călăraşenii o deosebită onoare.
Prezenta ei la Călăraşi credem că ar bucura atât Administraţia locală cât şi populaţia oraşului dornică de a fi alături de Simona Halep.

Va mulţumim,
Preşedinte de onoare
Zardova Nicolae
Călăraşi 09.11.2018.

SIMONA HALEP VA FI ÎNTÂMPINATĂ LA DRAJNA!

Comunitatea aromână i-a pregătit un moment festiv, de neuitat, cu ocazia acestui eveniment! Marea campioană va fi întâmpinata la ieșirea de pe Autostrada Soarelui, la Drajna, deplasându-se apoi către municipiul Călărași. Va fi întâmpinată de primarul municipiului Călărași, după care în sala de spectacole a Centrului Cultural Barbu Știrbey va avea loc un spectacol oferit de comunitatea aromânilor urmată de înmânarea titlului de cetățean de onoare!
Va avea loc o întâlnire cu presa, după care o sesiune de autografe!
Aromânii au organizat și o petrecere privată la un restaurant din Călărași !
Simona Halep a mai fost declarată cetățean de onoare la Constanța, București și Bușteni!
Iar Universitatea din Timișoara i-a acordat distincția Doctor Honoris Causa !

Impresionant!
TITLUL DE CETĂȚEAN DE ONOARE VA FI OFERIT DE PROGRAMATORUL ECHIPEI NAȚIONALE DE ROBOTICĂ A ROMÂNIEI!

Momentul festiv în care va fi înmânat titlul de cetățean de onoare Simonei HALEP îl va aduce în centrul de interes pe Radu Dumitrescu, elev al Colegiului Național Barbu Știrbei, programatorul echipei naționale de robotică a României! Câștigător al competițiilor internaționale de robotică!

ÎN SALĂ VOR FI PREZENTI PESTE 400 DE ELEVI DIN TOATE ȘCOLILE DIN CĂLĂRAȘI!

Vor fi prezenți olimpicii reprezentativi ai școlilor călărășene! Și cei mai buni sportivi tineri din Călărași!