CUM SE PREGĂTEŞTE UN BLOCAJ LOGISTIC SISTEMUL IMPOZITĂRII GOSPODĂRIILOR MAI LEAGĂ O PIATRĂ DE MOARĂ DE GÂTUL ANAF

Modificările la Codul fiscal pregătite de guvernul Grindeanu referitoarea la implementarea sistemului de taxare pe gospodării complică semnificativ procedura de declarare şi colectare a veniturilor la bugetul de stat.
Greul va cădea pe ANAF: va fi capabil Fiscul să gestioneze aceste schimbări, câtă vreme nu se descurcă nici măcar în sistemul simplu de astăzi?
O întrebare justificată în condiţiile în care, astăzi, ANAF înregistrează una dintre cele mai slabe performanţe din Uniunea Europeană ca nivel de încasare a taxelor şi impozitelor, iar relaţia cu contribuabilul român este marcată de un lung şir de gafe, de erori.
Iar perspectivele nu sunt încurajatoare: o spune ultima evaluare a proiectului de modernizare a Administraţiei Fiscale realizat cu sprijinul Băncii Mondiale :

PROIECTUL DE REFORMĂ A ANAF EXTINS 2 ANI DIN CAUZA RITMULUI SLAB DE IMPLEMENTARE
Ministerul Finanţelor a deschis un credit la Banca Mondială de 91,8 milioane de dolari în anul 2013, bani cu care urmează să restructureze, reformeze şi să dezvolte Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Implementarea corectă şi eficientă a proiectului ar urma să ridice toţi indicatorii de performaţă ai Fiscului român de la digitalizare, instruirea personalului, îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul cu rezultate în creşterea gradului de colectare si reducerea evaziunii fiscale.
Ultima evaluare realizată de experţii Băncii Mondiale, comunicată guvernului pe 16 ianuarie 2017, conţine şi decizia de prelungire a proiectului din cauza întârzierilor semnificative înregistrate de partea română- proiectul, care iniţial trebuia încheiat în 2019, se va finaliza în 2021.
Potrivit experţilor Băncii Mondiale:
”Plăţile în cadrul proiectului rămân la nivel scăzut, chiar mai redus decât programul revizuit agreeat în august 2016, reflectând un grad de implementare mai slab decât cel anticipat.
ANAF a contiuat implementarea măsurilor de restructurare organizaţională, inclusiv prin consolidarea Oficiului pentru Mari Contribuabili şi prin constituirea la nivel regional a Birourilor pentru Contribuabili Medii.
Totuşi, consolidarea birourilor locale nu a avut loc iar conducerea ANAF a informat Banca Mondială că acest lucru nu se va întâmpla de cât după implementarea sistemului de management al veniturilor. Procesul de achiziţie al acestui sistem este în desfăşurare, conducerea Agenţiei colaborând în acest proces cu consultantul şi cu echipa Băncii Mondiale.
Totuşi, se pare că estimarea iniţială potrivit căreia acest sistem ar putea fi implementat în 2 ani a fost nerealistă. Drept urmare, proiectul a fost extins cu 2 ani, iar acum este programat să se închidă la data de 31 martie 2021.”

DUPĂ 4 DIN CEI 6 ANI DE IMPLEMENTARE, S-AU ATRAS DOAR 17% DIN BANI
Intrat deja în anul cinci de la semnare, proiectul avansează foarte greu în ceea ce priveşte banii cheltuiţi de partea română şi, uimitor, regresează la anumite capitole de risc.
Revizia din ianuarie 2017 este cea de-a şaptea a proiectului. Ultima clasificare a riscurilor este:
poza1
Spre comparaţie, faţă de cea de-a cincea revizie, din august 2015, categoriile de risc ”Politic şi de Guvernanţă” şi ”Capacitate Instituţională de Implementare şi Sustenabilitate” s-au înrăutăţit.
Potrivit analizei din ianuarie, autorităţile române au accesat doar 15,57 milioane dolari din totalul de 91,8 milioane dolari pus la dispoziţie. Procentul fondurilor accesate creşte la 17%.
poza 2
Statistica din mai 2016 arăta că ”gradul de absorbţie” în proiectul de modernizare al ANAF era de 11%.
poza 3
Performanţa financiară, mai 2015
În august 2015, din creditul total de 91,8 milioane de dolari, autorităţile române cheltuiseră doar 5% (4, 23 milioane de dolari), deşi conform planificării comune oficiale cheltuielile ar fi trebuit să fie de peste 20%.

GESTIONARII PROGRAMULUI DE MODERNIZARE
Preşedinţii ANAF sunt cei care ar trebui să răspundă de modul în care se derulează acest proiect- astăzi numărăm 3 persoane care au supravegheat modernizarea instituţiei.
Niciunul din primii 2 nu a fost schimbat din cauza sub-performanţei în programul derulat cu Banca Mondială, ci ca efect al schimbării guvernului care i-a numit în funcţie.
De la semnarea contractului, destinele ANAF au fost conduse de:
Gelu Ştefan Diaconu, între aprilie 2013 şi februarie 2016
Dragoş Doroş, între martie 2016 şi ianuarie 2017
Bogdan Nicolae Stan, începând cu ianuarie 2017
În perioada în care Fiscul a fost condus de Gelu Ştefan Diaconu, experţii Băncii Mondiale l-au informat inclusiv pe premierul Ponta în legătură cu faptul că ”managementul ANAF a început să se îndepărteze de la angajamentele asumate, în ciuda asigurărilor oferite de ministrul de Finanţe la debutul acestui proiect.”
În mandatul lui Gelu Ştefan Diaconu- publicul avea să afle oficial informaţia abia în 2017- au fost ”detaşaţi” la ANAF angajaţi ai SRI, chemaţi să ”optimizeze” anumite sectoare de activitate ale Fiscului, iar şeful instituţiei s-a remarcat pentru polemicile purtate pe Facebook cu criticii instituţiei.
Dragoş Doroş a încercat să recupereze decalajul în programul cu Banca Mondială dar nu a avut suficient timp la dispoziţie pentru a schimba fundamental lucrurile. El nu a vorbit decât în cadru restrâns de piedicile care se ridică din interiorul instituţiei în faţa acestui program.
Dintr-un motiv evident- timpul scurt petrecut în funcţie-Bogdan Nicolae Stan nu poate fi judecat deocamdată pentru implicarea în acest proiect. În schimb, el a lansat în februarie un avertisment legat de gradul de solicitare al infrastructurii informatice a instituţiei.
Sistemul informatic poate oricând să cedeze, în ultimii ani nu au mai fost făcute achiziţii în domeniu, spunea Bogdan Nicolae Stan.
O afirmaţie fără acoperire dacă privim achiziţiile ANAF din perioada 2016 2015 (care nu conţin sumele alocate prin programul cu Banca Mondială): aproximativ 20 milioane lei investiţii în 2016 (descărcaţi AICI lista contractelor), aproximativ 9 milioane lei în 2015 (descărcaţi AICI lista contractelor), aproximativ 25 milioane lei în 2014 (descărcaţi AICI lista contractelor).

ŞI BUTURUGA CARE POATE DĂRÂMA CARUL CU IMPOZITE: CREŞTEREA DE 8 ORI A NUMĂRULUI DE CONSULTANŢI FISCALI
Schimbarea de filosofie în materia impozitării şi impunerea principiului de impozitare a gospodăriei anunţat de ministrul de Finanţe Viorel Ştefan presupune consolidarea corpului de consultanţi fiscali.
O estimare guvernamentală indică un optim de 35.000 de asemenea consultanţi în activitate. Astăzi, potrivit statisticilor Camerei Consultanţilor Fiscali, există 4.121 consultanţi fiscali persoane fizice activi şi 461 societăţi de consultanţă fiscală active.
Un deficit de 30.418 consultanţi, care ar trebui acoperit în următoarele 8 luni, dacă se va materializa viziunea guvernamentală iar noul sistem ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2018.
Cei 35.000 de consultanţi fiscali, dacă vor fi, vor trebui să acorde asistenţă unui număr de peste 7 milioane de gospodării, cum arată datele INS.
În perioada de completare a declaraţiilor- 3 luni- fiecare consultant fiscal ar trebui să acorde consultanţă, zilnic, a 2,22 contribuabili, dacă plecăm de la premisa că aceştia vor lucra inclusiv sâmbăta şi duminica, iar fiecărui consultant i se vor aronda un număr egal de gospodării: 200.
Marea provocare va fi repartizarea uniformă pe teritoriul naţional, astfel încât procesul de consultare să fie accesibil în ultimul cătun din România.