DEZVĂLUIRI! ADEVĂRUL DESPRE… BAC! CE MAI REPREZINTĂ BACALAUREATUL ÎN ZIUA DE ASTĂZI?!…

*Rezultatele la bacalaureat contează pentru imaginea liceului. *Și atunci s-a găsit soluția – nu intră in “bac”decât cei cu șanse de a lua examenul! *“Fenomenul Brăila”! *Examenul de bacalaureat nu este o competiție între candidați! *Subiectele la matematică – o mare imbecilitate! *De care nimeni nu a avut curajul să vorbească până acum! *Rămâne întrebarea de la început – la ce folosește bacalaureatul?!…

ÎNTREBARE ÎNTREBĂTOARE: PÂNĂ LA URMĂ, LA CE MAI FOLOSEȘTE EXAMENUL DE BACALAUREAT?

Este o întrebare pe care ne-au adresat-o mulți dintre cei mai mult sau mai puțin implicați în examenul de finalizare a studiilor liceale. Un examen care, pe vremuri se numea “maturitate”, dar astăzi și-a pierdut mult din fastul și importanța pe care o avea. Pe de o parte datorită evoluției societății, iar pe de alta datorită modului în care școala îsi justifica rostul prin examenul de bacalaureat, până la finalul său. Cu o grămadă de semne de întrebare, de nerealizări, toate având rolul de a genera alte semne de întrebare în legătură cu tot ceea ce se întâmplă în școala românească, în general.

REZULTATELE LA BACALAUREAT – CHIAR CONTEAZĂ!
20evaluare
Este un indicator de care se ține cont, mai mult sau mai puțin oficial în viața fiecărui liceu din România. În egală măsură ceea ce se întâmplă la bacalaureat are relevanță pentru fiecare absolvent, în parte. Din toate aceste motive examenul de bacalaureat este considerat important iar procentul pe care il abordează fiecare liceu contează, la rândul său chiar pentru imaginea liceului! Dar și pentru aceea a invătamântului, în general. Cu procente de 50 la sută, așa acuma se constată că arată în acest an, ridicat și peste 60 la sută pentru nivelul național se poate vorbi despre o realitate pozitivă a școlii românești. Se poate vorbi, dar nu întotdeauna este așa…
Ce se ascunde, în spatele procentelor?Pai lucrurile sunt evidente și arată foarte multe elemente importante. Legate atât de tot ceea ce se întâmplă în școală, în România, în ultimele decenii dar și – sau mai ales – care sunt elementele de reprezentativitate ale acestui examen.

ATENȚIE, LUCRĂRILE NU SE CORECTEAZĂ ÎN JUDEȚ!

Pentru că au apărut unii închipuiți, proști cu sau fără bacalaureat care își dau ei cu părerea și trag concluzii absolut sifilitice cum că profesorii pentru că sunt interesați aranjează ca lucrările să primească note mai mari, dand multe note mai mari ca să-și astupe golurile și să arate bine oficial cu rezultatele la învățământ, trebuie spus un adevăr fundamental: lucrările de bacalaureat nu se corectează de profesori din județul respectiv!
Ele sunt duse în alte județe, acolo unde nu există nicio informație legata de elevi, de profesori, de nimic ! De exemplu, în judetul Călărași, anul acesta s-au corectat lucrările din… Ilfov ! Asta pentru informarea prostoboilor care se bagă și unde nu le fierbe oala, fără a avea habar nici de elemente esențiale!… Rețeta – nu intra în examen toți absolvenții! Ci numai cei care au șanse să ia bacalaureatul!
Aceasta este tehnica și ea nu reprezintă o noutate, a fost promovată și o formulă prin care este cunoscută această realitate la nivel național, ea devenind o adevărată rețetă: fenomenul Brăila! În ce constă fenomenul Brăila și cum se aplică el atât în examen nele de evaluare, dar și în cele de bacalaureat. Iată rețeta!

„FENOMENUL BRĂILA” SAU CUM SE CREȘTE „HOȚEȘTE” NOTA DE PROMOVARE LA EVALUĂRILE NAȚIONALE SAU BACALAUREAT!

„Fenomenul Brăila” este, spun reprezentanții unei asociații românești, o tehnică adoptată de unele școli ori de inspectoratele școlare locale, prin care se crește… „hoțește” nota de promovare la evaluările naționale sau bacalaureat. Cum se întâmplă acest lucru?
Abuzuri și nedreptăți pe bandă rulantă. La asta sunt supuși elevii din medii defavorizate care se afla în pragul examenelor importante: evaluarile naționale și bacalaureatul. Rezultatele unui studiu realizat de Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst scoate la iveală „Fenomenul Brăila”, o modalitate de selecție a elevilor care „merită” să dea examenele decisive pentru viitorul lor. Decizia o iau chiar cei care ar trebui să-i ghideze. Totul pentru a da bine în statisticile ulterioare testărilor.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst:Se fac anumite presiuni asupra elevilor care nu au șanse să ia note foarte mari sau să nu ia deloc examenul de capacitate, să nu participe la testări, pentru a nu da o medie per total școală mai slabă decât și-ar dori managementul școlii respective sau managementul școlii la nivel de inspectorat județean.
Iulian Cristache,președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți:Fenomenul Brăila există.
Marian Banu, inspector:Există în școală și el a existat dintotdeauna. A nega și a nu recunoaște că acest fenomen există și că nu sunt copii sau elevi amenințați că nu vor intra în examenele națioanale înseamnă a nu avea realitatea școlii românești.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst:Cel mai evident exemplu a apărut la Brăila, unde aveam pe locul I din țară județul Brăila la rezultate, adică după București în 2017. În același timp Brăila ieșea pe locul 1 șI la numărul de elevi neparticipanți la evaluarea națională. Un procent de 36%, aproape 40%.
Iulian Cristache,președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți:Nu sunt de acord cu cifrele, care sunt înaintate acolo. Adică recunosc cifrele, dar procentul de 40% nu înseamnă obligatoriu că toți copiii sunt constrânși să nu participe la evaluarea națională sau la bacalaureat.
Marian Banu, inspector:Trebuie să vedem cauze, unde este situația. Este la nivelul copilului, la nivelul școlii, la nivelul familiei. Vă garantez că o parte din aceștia nici nu au venit la școală. O parte dintre ei merg cu părinții în străinătate și merg fără să anunțe școala.

„FENOMENUL BRĂILA” NU ARE, DE FAPT, O REȘEDINȚĂ, CI ESTE PREZENT LA NIVELUL ÎNTREGII ȚĂRI!
646x404
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: „Au sunat și părinți, au sunat și profesori, au sunat și directori, au sunat chiar și inspectori. Din păcate, într-adevăr, foarte puține sesizări din acestea ajung pe masa autorităților, pentru că oamenii au avut un istoric negativ cu privire la acest tip de întâmplări în trecut. Mi-au povestit doamne chiar din Brăila, din Buzău, din Ardeal au fost câteva persoane, care mi-au povestit la câte presiuni sunt supuse și cadrele didactice, și părinții, atunci când vor să sesizeze o astfel de situație”.
Marian Banu, inspector: „Am mai primit telefoane. Au fost elemente si note date nemeritat. În momentul în care părintii ne au informat am luat legătura cu conducerea școlii și lucrurile au intrat pe un făgaș normal. Ar fi bine ca această situație și aceste aspecte să fie prezentate și cunoscute la nivelul întregii țări. De ce să spun, vă garantez că nu sunt unice aceste exemple. Voi apăra întotdeauna școala și profesorii, dar nu pot nega faptul că aceste lucruri se mai întâmplă încă în anumite unități de învățământ”.
Potrivit declarației oficiale a Ministerului Educației, până în prezent nu a fost raportat niciun caz de abuz. Însă Inspectoratul Școlar București recunoaște existența fenomenului, dar nu poate lua măsuri fără sesizările părinților elevilor neîndreptățiți.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: „Era 14 mai când am trimis petiția semnată de 100 organizații, rețele și coaliții la ministerul educației, nu doar că am sesizat fenomenul, dar am și dat o listă de recomandări. Din păcate nu s-au întâmplat foarte multe din recomandările noastre, așa că impactul o să-l vedem în cifrele de anul ăsta acuma toată lumea știe ce înseamnă fenomenul Brăila, ce măsuri a luat ministerul pentru a preîntâmina să se întâmple și anul ăsta la fel ca în alți ani”.
Marian Banu, inspector: „Vă spun foarte sincer, să ne gândim la faptul că lucrurile acestea, dacă se repetă, și sunt în afara normalității, ele pot fi înregistrate. În momentul în care o asemenea înregistrare video, audio, sau orice document clar, orice element clar, că demnitatea copilului și personalitatea copilului sau elevului a fost afectată sau au fost afectate, atunci noi vom lua măsurile care se impun”.
Elevii care nu participă la Evaluarea Națională își pot continua studiile liceale și profesionale în limita locurilor disponibile, conform metodologiei de admitere. Cu toate acestea, șansele copiilor la un viitor normal se împuținează.
Marian Banu, inspector: „Trebuie văzut cu atenție de psihologi, pedagogi, se leagă clar de violența psihică, este foarte clar, se leagă clar de fenomenul de bullying, și nu puteam face granițe între aceste aspecte. Copilul este principal în procesul de educație și trebuie să îi respectăm drepturile”.
Iulian Cristache, președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți:”Nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva, că există așa ceva. Și rog părinții care au cunoștință de așa ceva să mă înștiințeze. Putem vorbi de o faptă penală. Îi iei dreptul copilului la educație, care este stipulat în legea educației nr. 1. Este un drept la educație. Nu este corect să faci așa. Plus că el poate rămâne afectat pe o perioadă îndelungată”.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: „Crește până la 14 ani în școala respectivă, este dus de la an la an pentru ca profesorii să-și mențină catedrele, ajunge în clasa a 8-a semianalfabet, și într-a 8-a profesorii își dau seama că ăsta nu are ce căuta la evaluarea națională. Și-i spune copilului, măi, ce să te mai înscrii tu la evaluarea națională, că oricum nu ai nicio șansă și nu o să te faci tu doctor sau avocat. Tot la coada vacii o să stai. Cum pleacă în viață din acel punct acel adolescent de 13-14 ani?”

ATENȚIE, BACALAUREATUL NU ESTE O COMPETIȚIE ÎNTRE CANDIDAȚI!
img
Este un element fundamental de care, din nefericire nu se ține cont că în tot ceea ce se desfășoară în acest tip de examen. Spre deosebire de evaluarea de la sfârșitul clasei a opta, a studiilor generale și promovarea către liceu, acolo unde media este fundamentală pentru locul pe care fiecare absolvent de școală generală îl va ocupa într-un liceu pe care și-l dorește, la bacalaureat lucrurile sunt complet diferite: fiecare candidează pentru media lui, nu este în competiție cu alt candidat, iar în multe cazuri nici nu se ține da cont de media de la bacalaureat, ori de cea din liceu, în condițiile în care nu toată lumea se duce la examen nele de facultate unde se ia în calcul și această medie! Mulți, foarte mulți dintre absolvenți nici nu urmează alte studii, e pleacă fie la muncă în străinătate fie se adaptează unor anumitor reguli, fie, pur și simplu rămân servici vegeteze pe lângă părinților, ceea ce nu reprezintă calea cea mai bună pentru niciun absolvent de învățământ mediu! Dar aceasta este realitatea. Și dacă aceasta este realitatea, apare o altă problemă: examenul la matematică – o prostie!… Atenție, nu ne legam de matematică, la modul general, ea este o materie extrem de importantă atât pentru abilitățile pe care le dezvoltă la fiecare tânăr în parte, dar și pentru posibilitățile pe care le deschide pentru perspectivele pe care un tânăr care știe matematică le are. De aici, însă, și până la ceea ce se întâmplă la examenul de bacalaureat la proba de matematică distanța este imensă! De mai mulți ani se întâmplă același lucru, subiectele sunt grele, foarte grele, ele nu sunt parcurse decât de cei mai bun dintre cei buni! În condițiile în care, vă reamintim, examenul de bacalaureat nu este o competiție între absolvenții, iar media da concurenților candidaților dintr-un examen este una în stare de normalitate! De ce se dau subiectele atât de grele și de ce rezultatele sunt atât de proaste – este o întrebare la care, din nefericire, nimeni din înaltele for to for uri ale învățământului romanesc că nu le-a făcut, până astăzi, în condițiile în care toată lumea vorbește despre asta! Examenul la matematică de la bac a devenit o obsesie pentru toți cei care urmează cursurile ce au matematica în programul de bacalaureat!

ȘI TOTUȘI, PÂNĂ LA URMĂ, RĂMÂNE ÎNTREBAREA DE LA ÎNCEPUT… LA CE FOLOSEȘTE EXAMENUL DE BACALAUREAT!

În condițiile în care, vă reamintim, înainte era o probă fundamentală pentru că existau concurență foarte puternică la facultăți! Astăzi, în România, din păcate fabricile de diplome au înlocuit facultățile reale, oricine poate să-și obțină o diplomă pe care poate să și arate, dar care, în general, nu-i folosește la nimic! Iar cei care urmează, cu adevărat, studii de învățământ superior da de calitate au, la rândul lor posibilitățile pe care le oferă societate! Și care, din nefericire, nu sunt deschise tuturor posibilităților pentru acești absolvenți ! În aceste condiții întrebarea din titlu rămâne cea fundamentală, iar realitățile de care se izbește școala românească sunt mult mai multe, mai complexe și greu de explicat chiar în paginile unei anchete de presa!… Chiar așa, dumneavoastră ce părere aveți despre asta?!