DUPĂ 13 ANI DE MIMARE A INDEPENDENŢEI, FUNCŢIILE DE PREFECT ŞI SUBPREFECT REDEVIN POLITICE

Prefecții și subprefecții, care acum sunt, conform legii, funcționari publici, vor redeveni curând demnitari, potrivit proiectul Codului administrativ ce urmează să fie aprobat în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
Proiectul are toate avizele necesare, a declarat vicepremierul Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, astfel încât va fi adoptat de executiv și trimis Parlamentului pentru a fi luat în discuție în această sesiune a legislativului.
Documentul conține o modificare cerută de aproape toate partidele – revenirea la prefecții și subprefecții politici, pentru că niciun astfel de funcționar public nu este, în realitate, apolitic.

Proiectul eşuat al prefecţilor apolitici

Până în 2004, prefectul a fost demnitar al statului.
Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului i-a transformat pe acești angajați ai statului în înalți funcționari publici. Reglementarea a fost respectată doar formal – în loc să fie organizate concursuri naționale pentru ocuparea funcțiilor vacante, toate guvernele au apelat la excepții și derogări pentru a-și numi în teritoriu oameni loiali, adesea foști membri de partid deveniți înalți funcționari .
“Sunt mai multe chestiuni aici, (…) nu e bine ca prefectul şi subprefectul să fie apolitici, să spunem aşa. Păi nu sunt în realitate (apolitici – n. red.) şi lucrul ăsta sigur trebuie schimbat, sigur se va schimba în Cod…
Prefectul va avea atribuţii precise în Cod şi sigur nu va mai fi apolitic, să spunem aşa. Apolitic – ne dăm după deget – spunem că prefectul e apolitic din moment ce el e susţinut acolo de un partid politic”, a explicat sâmbătă ministrul Paul Stănescu.

Ce spune proiectul de Cod administrativ:

“Funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică, asimilate din punct de vedere al drepturilor și obligațiilor cu funcțiile de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat.”
De asemenea, precizează proiectul:

Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
– este cetățean român și are domiciliul în țară
– se bucură de exercițiul drepturilor electorale
– are capacitate deplină de exerciţiu
– nu a suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea
– nu se regăsește în cazurile de incompatibilitate prevăzute de prezentul Cod pentru secretarii și subsecretarii de stat
– are studii superioare de lungă durată
– a absolvit, anterior intrării în vigoare a prezentului Cod, programe de formare specializată pentru ocuparea funcției de prefect și subprefect sau a unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
Și Codul administrativ oferă posibilitatea eludării regulilor general valabile – condiţia de la ultimul punct (absolvirea unor programe de formare specializată), precizează proiectul de Cod, poate fi îndeplinită și după numirea în funcția de prefect sau subprefect.