HARTA DEPRECIERII CREȘTERII ECONOMICE: JUDEȚELE CELE MAI BOGATE SE ÎNTREC CU CELE MAI SĂRACE

INDUSTRIA NU COMPENSEAZĂ REDUCEREA CONSUMULUI

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui an.
Economia mai dezvoltată şi în special industria din judeţele mai bogate NU au reuşit să amelioreze efectul scăderii consumului, în evoluţia estimărilor emise de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).
Excepția notabilă este a județelor unde funcţionează marii producători auto și unde CNSP se aşteaptă la creșteri mai mari decât cele prognozate anterior. ”Se așteaptă”: adică, evident, e vorba de o prezunție. Celelalte scăderi sunt certitudini.

LA ÎNTRECERE CU SĂRĂCIA

Astfel, Bucureștiul este pe care să înregistreze o reducere a creşterii PIB în 2018 mai mare decât a unor judeţe cu potenţial economic mult mai mic, precum Caraș -Severin sau Ialomiţa, potrivit diferenţelor dintre estimările din toamnă şi cele din primăvară privind PIB-ul real ale CNSP.
CNSP şi-a redus estimarea creşterii economice a Capitalei până la 2,9% de la 5,9%, ceea ce înseamnă cădere cu 51% faţă de estimarea anterioară, din primăvară. Aceasta este o depreciere mai pronunţată ca aceea PIB-ului judeţului Caraş Severin (-49%), în termeni de „creştere reală a PIB”, potrivit CNSP.
Mai departe, sunt comparabile:
contraperformanţa previzibilă a unui judeţ ca Dâmboviţa, scos din circuitul relevant al industriei româneşti, cu cea a unui judeţ dezvoltat ca Aradul,
cea a Timişului cu cea a judeţului Brăila, sau
cele ale Clujului şi Braşovului cu cea a judeţului Vaslui.
Ideea că județele bogate ar avea de unde scădea face și mai pregnantă forța limitată a industriei de a compensa influența majoră a consumului.

EXCEPȚIILE CARE CONFIRMĂ REGULA

Nu întâmplător judeţe ca Argeş şi Dolj, ale căror economii sunt propulsate de activitatea marilor producători auto Renault şi Ford, au avut parte de corecţii pozitive ale estimării PIB-ului: +39% (prognoza din toamnă față de cea din primăvară), respectiv +94%, ridicând astfel şi PIB-ul regiunilor de dezvoltare din care fac parte.
Judeţul Alba vine în siajul cererii europene de echipamente auto şi are a treia cea mai mare creştere a prognozei.
Industria auto a reuşit, astfel, să amelioreze consistent deprecierea prognozelor în Regiunile „Sud Muntenia” şi „Sud – Vest Oltenia”.
Se mai remarcă Judeţul Vâlcea, unde Oltchim a fost repusă în funcţiune, ca şi ratele reduse de depreciere a prognozelor în:
Judeţul Prahova, care beneficiază de două dintre cele trei mari rafinării în funcţiune ale ţării (la Brazi şi Teleajăn) ,
Judeţul Constanţa, care beneficiază de rafinăria Midia, de port şi de avantajul autostrăzii.
Judeţul Sibiu, care beneficiază, de asemeni, de industria de componente auto, dar şi de înregistrarea marilor Romgaz şi Transgaz pe teritoriul său.
Efectul scăderii contribuţiei consumului la PIB este mai vizibil în judeţele sărace, fără o economie dezvoltată.
Reducerea contribuţiei consumului a determinat CNSP să reducă prognoza creşterii PIB pentru întreaga economie românească de la 6,9% în primăvară, la 5,5% înainte de prima rectificare bugetară şi la 4,5% în estimarea de toamnă.