Iar am avut dreptate!… CAZUL “COLECTIV” – O ÎNSCENARE?!…

Scenariul avansat, de noi, atunci! Prin filmul “Un incendiu cu prea multe coincidențe”!

DOVEDIT – ASTĂZI!

Ancheta lui Răzvan Savaliuc confirmă ceea ce noi am susținut de la bun început!

A FOST NEVOIE SĂ MOARĂ OAMENI

Testele efectuate de Lumea Justiției demonstrează că incendiul de la Clubul Colectiv nu putea fi declanșat de artificiile de scena. Nici măcar hârtia ținută la 1 m în jerba de scântei nu s-a aprins. Incendiar: expertiza INEC a admis că în buretele tip N2138 cu care era antifonat clubul “este posibil să fi existat și alte substanțe”. În testul INEC, focul s-a propagat de cinci ori mai încet decât cel din club .

MÂNĂ CRIMINALĂ SAU TRAGIC INCIDENT CREAT DE O SERIE DE INCĂLCĂRI ALE SECURITĂȚII LA INCENDII?

Acestea sunt cele două curente de opinie care circulă în prezent în legatură cu tragedia de la Clubul Colectiv, din noaptea de 30 octombrie 2015, în care au murit arse de vii peste 60 de persoane, într-un incendiu care s-a propagat fulgerător, în anumite momente cu viteza unei deflagrații, după cum au apreciat expertii INEC.
Oricare ar fi ipoteza reală, este cert că incendiul de la Colectiv a generat mișcări de stradă ale grupărilor #rezist și ale ONG-urilor finanțate din strainătate, la care s-au raliat mulți cetățeni, și care au dus la demisia premierului Victor Ponta și la căderea Guvernului PSD (înlocuit cu guvernarea Cioloș, “garantată” de forțele de la Bruxelles).

ȘOCANTA DECLARAȚIE DIN NOIEMBRIE 2015 A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI KLAUS IOHANNIS:

„A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi impus respectarea normelor niciunul nu ar fi trebuit să moară” – alimentează și azi teoria unei crime premeditate, care a avut drept scop debarcarea guvernului legitim, prin crearea în rândul populației a unei emoții puternice, secondate de acțiuni de stradă, dublate de anchete în forță ale DNA împotriva primarului Sectorului 4 Cristian Popescu, zis Piedone, arestat la câteva zile după tragedie.
Lumeajustitiei.ro nu își propune să identifice adevăratul vinovat de producerea tragediei de la Colectiv. Mijloacele de anchetă ale unor jurnaliști sunt dramatic reduse față de posibilitățile de anchetă ale instituțiilor statului. Considerăm însă că avem dreptul și obligația să transmitem îndoielile noastre justificate față de ancheta oficială cu privire la cauzele acestei imense tragedii, cu consecințe sociale și politice excepționale.

ÎNDOIELILE REDACȚIEI NOASTRE FAȚĂ DE REȚINERILE DIN RECHIZITORIUL COLECTIV

Rechizitoriul din cazul Colectiv (dosar 545/P/2015) întocmit la data de 27 aprilie 2016, de procurorii PICCJ de la Secția de urmărire penală și criminalistică: Emiliea Gavadia, Mihai Eduard Ilie, Eusebiu Șerbănoiu, rechizitoriu verificat de șefa de secție Camelia Sutiman, are în opinia noastră, neajunsuri majore, în sensul că:
– nu stabilește natura exactă a buretelui fonoabsorbant cu care era capitonat tavanul, pereții și unii stâlpi ai clubului (afirmându-se pe baza a câteva declarații subiective de martor, că ar fi “neignifugat”) fiind însă cert că acesta a fost burete fonoabsorbant din spumă poliuretanică de tip N2138; de menționat că expertiza tehnică judiciară, întocmită de expertul dr. ing. Sorin Paval, a reținut că: “nu au fost identificate documente de calitate care ar fi trebuit să fie primite de cumpărător astfel încât să se determine trasabilitatea produselor utilizate… pentru spuma poliuretanică expertiza reține că producătorul emite o fișă de securitate mai amplă, dar nu definește: restricțiile de utilizare; recomandările de utilizare…”;
– nu explică într-o manieră pertinentă cum a fost posibil ca un burete lipit de tavan în scop de antifonare fonică, gros de circa 6 cm, amplasat la o înălțime de 5,7 m de podea, să genereze într-un incendiu care a durat, atenție, doar circa 150 de secunde de la prima flacără și până s-a autostins din lipsa de oxigen, să radieze o căldură atât de mare încât corpurile victimelor căzute pe jos să fie pârjolite mai rău decât este pârlit un porc în ajunul Crăciunului, fără să mai rămână nici hainele pe ele;
Dilema este cu atât mai mare cu cât sub buretele lipit pe tavanul de beton, s-a aflat un tavan fals din scânduri de lemn – la 5 m înălțime – care a rămas întreg după incendiu (vezi foto alăturat) și care evident ar fi blocat în mare măsură radiația termică produsă de ardere (ar fi acționat ca un scut termic pentru persoanele de dedesubt);
– deși există opinii ale experților INEC că la Colectiv ar fi putut exista și alte substanțe inflamabile, neidentificate, care să fi ajutat arderea buretelui, procurorii nu au insistat și urmărit această pistă;
– nu convinge pe nimeni că un incendiu de 150 de secunde, care jumătate din acest timp nu a fost luat în serios de sutele de persoane aflate în club, care priveau flăcările de pe tavan și nu realizau că sunt în pericol, a avut la un moment dat forța unei deflagrații, răspândindu-se pe tot tavanul în câteva secunde. Însăși experții INEC au recunoscut viteza caracteristică unei deflagrații, vizionând filmările de pe camerele de supraveghere. E greu de acceptat ca un burete de 6 cm grosime, care a ars la 5,7 metri înălțime, după un tavan fals de lemn (rămas întreg) care acționa în mare măsură ca un scut termic, a generat o radiație termică atât de rapidă și cumplită. Există declarații neoficiale ale unor medici care spun că în viața lor nu au văzut asemenea tip de arsuri: “se desprindea carnea de pe victime”;
– nu convinge dincolo de orice îndoială rezonabilă că în privința cauzei stabilite de procurori (acompaniați de experții statului de la INEC și INSEMEX Petroșani), cum că aprinderea buretelui fonoabsorbant de tip piramidal lipit pe un stâlp, a fost cauzată de o scânteie (particulă incandescentă) sărită dintr-o artificie de scena de tip T1, montată oblic la 3,80 m de stâlp (fără să bată direct în acesta) (vezi foto de mai jos cum arată Clubul Colectiv înainte de tragedie, cu săgețile spre buretele în discutie).
Teoria particulei incandescente este susținuta de anchetatori pe o imagine, în care apare un punct luminos galben, neclar. Dar foarte bine acest punct incandescent putea fi produs și de un alt dispozitiv necunoscut;
– tot rechizitoriul este însăilat pe concluziile expertizelor INEC și INSEMEX Petroșani, care sunt instituții de stat și potrivit normelor europene, nu îndeplinesc cerința de experți independenți (UE nu admite ca în procese, statul să te acuze și tot angajații statului să facă expertizele). De neînțeles, procurorii au respins cererile acuzatilor de efectuare a unor expertize independente, cu motive incredibile asupra cărora vom reveni în edițiile următoare;
– dacă buretele fonoabsorbant era atât de inflamabil cum au pretins anchetatorii, astfel încât în câteva secunde s-a aprins tot tavanul de deasupra scenei cu viteza unei deflagrații, cum se face că nu a ars tot, ci doar pe zona de deasupra scenei? A fost cumva stropită acea zona în prealabil cu o substanță necunoscută, de o mână criminală?
– INSEMEX Petroșani a avut protocol încheiat cu SRI, așa cum Lumeajustitiei.ro a publicat deja în urmă cu câteva săptămâni;
– inexplicabil, probele de aer din incinta Clubului au fost prelevate abia la 10 decembrie 2015 (după 5 săptămâni de la tragedie), perioadă în care dacă ar fi existat substanțe inflamabile extrem de periculoase, puse de o mână criminală, aceste urme s-ar fi putut volatiliza;
– ancheta denotă că nu s-a mers deloc pe pista unei mâini criminale, cel putin nu rezultă din rechizitoriu;

EXPERTIZA INEC RIDICĂ O ÎNDOIALĂ INCENDIARĂ

Spre deosebire de expertiza INSEMEX Petroșani, care prezinta opinii certe într-o mare de necunoscute, expertiza Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC) din subordinea Ministerului Justiției este mult mai reținută și lasă loc de rezerve. Raportul de Expertiză Criminalistică nr. 35 din 10 martie 2016 al INEC, realizat de experții criminaliști Grigoraș Betiu și Gheorghe Pop, reține aspecte contradictorii. Opinia experților este exprimată “sub rezerva unor noi experimente și determinări ce pot fi facute ulterior… este posibil să fie identificați și alți factori favorizanți ai producerii incendiului”. Ce este esențial în experimentele INEC (care au reprodus la o scală mai mică sala unde a avut loc tragedia de la Colectiv) este: “Că viteza de propagare evenimentul se încadreaza în categoria deflagrațiilor”. Credeți că un burete fonoabsorbant poate arde fulgerator, în câteva secunde pe zeci de metri pătrați ca suprafață? Experții INEC care au folosit aceleași materiale au constatat că în testul lor “viteza de propagare a focului în Clubul Colectiv a fost de 5 ori mai mare decât în cazul simulărilor efectuate”. Concluzia năucitoare din expertiza INEC: “Este posibil să fi existat și o altă substanță (substanțe) care a contribuit la extinderea rapidă a focului… care a avut rolul de accelerator al procesului de ardere (propagare a incendiului)”.

TESTUL REDACȚIEI LUMEA JUSTIȚIEI – MATERIALELE FOLOSITE

Contrariați de cele aflate, și neavând încredere din principiu în expertizele angajaților statului, redacția noastră și-a propus un test pentru a afla dacă buretele fonoabsorbant de tip N2138 din spuma poliruetanică produs de SC Eurofoam SRL Sibiu poate fi aprins de la o artificie de scena (produs pirotehnic) de tip T1, din cele folosite la Clubul Colectiv, în noaptea fatidică. Am procurat la începutul lunii octombrie 2018 o coală de burete fonoabsorbant de forma piramidală, de 6 cm grosime, prin distribuitorul autorizat GreenVent. Pe factură nu scrie dacă buretele este ignifugat sau neignifugat, ci doar “Cofrag profilat N2138 2000x1000x60”.
Precizăm că nu am găsit alte specificații despre produs, și în opinia noastră problema “ignifugat” sau “neignifugat” nu are relevanță pentru că nici în cazul Colectiv (pe actele produselor) nu există asemenea specificații despre burete. Dimpotrivă, așa cum am arătat, expertiza tehnică judiciară nu a putut identifica trasabilitatea buretelui. Asta ca să realizați seriozitatea anchetei… Există însă fișa tehnică din dosarul Colectiv, care arată că produsul spuma flexibilă poliuretanică N2138 are: “punct de inflamabilitate între 315 și 370 grade… temperatură de descompunere peste 180 grade… punct de auto-aprindere între 370 – 427 grade… Materialul este un material combustibil. Atunci când arde emană căldură intensă și fum dens. Prin încălzire nu se topește, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse de descompunere inflamabile”. Cu alte cuvine, materialul poate fi inflamabil la temperaturi ridicate, cum de altfel poate arde orice (sticla, metal etc.) depinde la ce temperatură este supus materialul. În testul nostru am încercat să vedem dacă buretele tip N2138 se poate aprinde de la artificiile de scena tip T1 (ES 3402), comercializate de firma bulgărească Enigma FireWorks Ltd, și care au drept caracteristici principale: fântână de scântei de 3 metri, care dureaza 15 secunde. În imaginea alăturata aveți cele șase artificii folosite de noi în test… Precizăm că am folosit, cu asistența unui pirotehnist, exact aceleași artificii de scena folosite la spectacolul muzical din noaptea tragediei de la Colectiv – denumite “Volcano Cylindrical Silver H3M” Cod ES 3402 – (vezi foto alăturat cu descrierea din expertiza INSEMEX). Ele sunt fabricate din carton, de forma cilindrică. Înăuntru au o compoziție pirotehnică, care poate fi aprinsă, prin fire electrice, cu o baterie, sau cu un dispozitiv special.

MODUL ÎN CARE AM ORGANIZAT TESTUL

Am aranjat o scenă (vezi foto de mai jos) într-o hala la temperatura de 22 grade, cu doi stâlpi metalici. Un stâlp l-am învelit cu buretele fonoabsorbant piramidal tip N2138, iar pe celălalt stâlp am legat artificiile de scena tip T1.
În rechizitoriu se reține că în varianta reală de la Colectiv, artificiile au fost aprinse și ar fi lovit unul din stâlpii clubului, capitonat cu buretele piramidal, de la o distanță de 3.80 m. Deși în rechizitoriu direcția artificiei de scena a fost oblică, pe lângă stâlp, pentru a preveni orice speculație, în testul nostru am direcționat artificiile de scena să bată direct în burete. În fond, ne-a interesat să vedem dacă se aprinde.

AM REALIZAT ȘASE TESTE, DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Testul 1 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanța de 3.80 metri, de stâlpul cu burete, exact distanța stabilită de procurori după măsuratorile de la fața locului.
După cum puteți vedea în filmul de mai jos, jerba de scântei nu a ajuns până la stâlp (în specificații produsul are precizată o fântână de 3 m) și, deși câteva particule au atins buretele, acesta nu s-a aprins
Testul 2 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanța de 3 metri de stâlpul cu burete.
Se poate vedea din filmul următor că nici de data aceasta buretele nu s-a aprins, deși a fost lovit serios de scântei
Testul 3 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanța de 2 metri de stâlpul cu burete. În acest test am redus dramatic distanța, la doar 2 metri, dar nici de data, deși buretele a stat sub un bombardament intens de scântei, acesta nu s-a aprins.
Testul 4 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanța de 1,5 metri de stâlpul cu burete.
Am redus distanta la jumătate din raza de acțiune a produsului pirotehnic, iar buretele, deși a fost supus unui tir infernal de scântei, acesta nu s-a aprins.
Testul 5 – Am pus o coală A4 de hartie de imprimantă, până la o distanță de 30 centimetri de gura de ardere a produsului pirotehnic.
Întrucât hârtia se aprinde conform măsurătorilor știintifice la 233 de grade celsius, am încercat să vedem dacă o coală de hârtie A4 se poate aprinde de la artificia tip T1. Rezultatul testului pe care îl puteti viziona mai jos relevă ca în cele 15 secunde de jet de scântei ale artificiei, hârtia nu s-a aprins decât la final când am apropiat-o la 30 cm de produsul pirotehnic, în flacara vie pe care acesta o are la gura țevii.
Testul 6 – Am pus o coală A4 de hârtie de imprimantă, la o distanță de 90 centimetri de gura de ardere a produsului pirotehnic.
Am repetat primul test, fără să mai ducem hârtia la gura flăcării artificiei, și am încercat să ținem coala la circa 90 de centimetri distanță. De ce am insistat pe testul cu hârtia? Pentru că dacă știintific, hârtia arde la 233 grade celsius, iar potrivit fișei tehnice a buretelui tip N2138 acesta se poate aprinde între 315 si 370 grade, dacă o artificie de scena nu poate aprinde o foaie de hârtie de la 1 metru distanță, este evident că nu va putea aprinde niciodată un burete care potrivit producătorilor are un punct de aprindere mai mare cu peste 100 grade decât hârtia. După cum puteți vedea în filmul de mai jos, deși hârtia a fost bombardată infernal cu scântei, nu s-a aprins. De asemenea, foarte important, nu am simțit nicio arsură pe mâna cu care am ținut hârtia, în ambele teste cu coala A4, putând garanta că între jumatate de metru și un metru oricine poate băga mâna în jerba de artificii fără să se ardă.
Ce parere aveți? În edițiile următoare vom prezenta alte teste efectuate, cu buretele N2138 pus la propriu în foc. Vă asigurăm că veți fi consternați de rezultate.
Filmul “Un incendiu cu prea multe coincidențe” poate fi urmărit pe site-ul Televiziunii 1+1 TV la adresa:
http://www.1plus1tv.ro/un-incendiu-cu-prea-multe-coincidente/