ILIUŢĂ: „VOI SCOATE CONSILIUL JUDEŢEAN ÎN… JUDEŢ!“

POVESTEA DE SUCCES, A NOULUI LIDER JUDEŢEAN *DE LA PRIMĂRIE, LA PARLAMENTAR! *„EU AM VENIT CU BANI, AM BANI, NU PENTRU BANI MI-AM DORIT ACEASTĂ FUNCŢIE!“ *CE ÎŞI PROPUNE NOUL PREŞEDINTE AL CJ CĂLĂRAŞI!

O APARIŢIE DE INTERES!
Imediat după investirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, VASILE ILIUŢĂ a fost invitat în emisiunea „Oaspeţii Televiziunii 1+1TV”. O emisiune pe care o puteţi urmări pe Televiziunea Călăraşi1 şi Televiziunea 1+1TV. Dar pe care o prezentăm, în Jurnalul de Călăraşi, cele mai interesante declaraţii. Astăzi- prima parte!

ACTIVITATEA DE PRIMAR- O ŞCOALĂ!
În primul rând, în Vâlcelele îmi doream să putem să circulăm civilizat pe nişte drumuri care erau dezastruoase, erau drumuri de pământ şi nu puteai să circuli. Era o situaţie foarte complicată, dându-mi seama că dacă nimeni nu se implică, dacă nu vrei să faci ceva, atunci de ce îl critici pe cel care e primarul comunei? Atunci am spus că trebuie să-mi asum responsabilitatea să mă duc la Primărie şi ceea ce constat că există în bugetul local, sumele plătite de cetăţeni, taxele şi impozitele, să fie gestionate corespunzător şi măcar primele priorităţi pe care cetăţenii le aşteptau. Doreau pietruirea străzilor, doreau apă, doreau instituţiile şcolare să funcţioneze pentru că îşi duceau toţi copiii la şcoală, când le veneau rudele de la Bucureşti îşi lăsau maşina la Primărie ca să poată să vină pe jos, nu se putea atunci. Acest lucru m-a determinat să mă duc la administraţia locală a comunei Vâlcelele, am reuşit ca aceste lucruri să le materializez în fapte, în mandatele pe care le-am avut şi vreau să vă spun că cea mai mare speranţă pe care am avut-o în comuna Vâlcelele a fost că am vorbit cu oamenii şi le-am ascultat problemele.

RELAŢIA CU OAMENII…
Oamenii aşteaptă un altfel de om, aşteptau un om care să stea să le asculte problemele şi în limita mandatului pe care cetăţenii îl oferă primarului, astăzi, cum sunt în funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean, să vorbească la instituţia respectivă unde avea problemă şi să încerce să-i ajute pe acei oameni care veneau către administraţia locală. Aşa am reuşit să câştig când USL-ul era marea minune! Le era teamă tuturor, „nu mă mai bag în competiţie, pentru că s-a înscris cineva de la USL“. M-am înscris şi uitaţi că în anul 2012 am luat 90%. În 2000 am avut 36%, în 2004 am avut 63%, în 2008 am avut 76% iar în 2012 când urma să fiu în cădere liberă pentru că eram candidatul ARD-PDL, am avut 90%! Dacă respecţi cetăţenii şi dacă îţi faci datoria faţă de ei… şi cetăţenii nu aşteaptă foarte mult, aşteaptă promisiunile pe care le-ai făcut, din ele dacă respecţi 60-70% din ce le promiţi că vrei să mai iei încă un mandat de primar, respectă ceea ce le promiţi! Eu îmi aduc aminte că puneam o poză cu mine şi pe spate ce îmi doresc să fac, ce-am realizat şi ce n-am realizat şi îmi doresc să realizez în mandatul următor. Oamenii au căpătat încredere pentru că ceea ce am promis s-a şi realizat.

CA DEPUTAT- AM CE RAPORTA!
Am plecat în Parlament pentru că în mandatul de primar aveam foarte multe lucruri pe care le cereau cetăţenii să le rezolv nişte probleme şi pe temeiul legal la momentul în care eu încercam să le rezolv, îmi doream să fac zone economice în satul românesc, simţeam că dispare satul. În anul 2000 eram un sat cu 2500 locuitori şi în anul 2012 când mi-am dat demisia din mandatul de primar, aveam 1900 de locuitori! Avem un deficit de 600 locuitori care în 12 ani de zile au dispărut. Ori au plecat, mutându-se în alte ţări, ori au decedat, fiind satul foarte îmbătrânit. Crezând că dacă reuşesc să ajung în Parlamentul României voi modifica legislaţia referitoare la satul românesc, adică UAT-urile, să-şi înfiinţeze zone economice unde să pună la dispoziţie tinerilor şi oamenilor care sunt în puterea vârstei să poată să-şi deschidă o afacere agricolă începând de la solarii, afaceri cum am văzut în zona Germaniei, unde am văzut mici afaceri de familie în care familia îşi duce existenţa cu zece hectare de pământ şi cu ferma care are un graj de creştere de curcani, un grajd de creştere de găini, efectiv afaceri foarte mici. Lucrurile mele au fost spulberate când m-am trezit într-o vâltoare în care USL-ul mătura tot şi nu respecta pe nimeni. Un an de zile nu mă regăseam, nici un ştiam ce pot să fac şi eu pentru că pentru ce mi-am propus în dorinţa de a fi parlamentar şi a fost una extraordinar de mare, că atunci eram în opoziţia lui Radu Filipescu, a fost o luptă crâncenă să reuşesc să câştig acest mandat! Norocul meu a fost că m-am înscris pentru a fi membru în Comisia de Agricultură şi am dorit să-mi aduc aportul meu şi priceperea mea ca fost primar de patru mandate în administraţie şi ca fermier de succes în judeţul Călăraşi, să le aduc în Comisia de Agricultură. Acolo am reuşit să găsesc respectul faţă de ce am fost eu până atunci.

AM FOST „DEPUTATUL PRIMAR“!
În momentul în care legile se dezbăteau, chiar dacă noi eram opoziţia pe care îl deranjam, i-am spus „sunt fost primar, cum puteţi să puneţi legea izlazurilor şi să spuneţi că cei care au diminuat izlazurile trebuie să le refacă la loc sau să anuleze toate drepturile pe care le-a emis pe cel care a avut izlaz.” În momentul în care am dezbătut această lege şi a văzut că sunt priceput, nu doar să-mi dau cu părerea despre drepturile fermierilor ci sunt priceput şi pe administraţie, de atunci eram deputatul primar! După un an de zile am început să colaborăm! Sunt bucuros că am două iniţiative care au trecut de Comisia pentru Agricultură, cred că urmează să primească votul favorabil al colegilor mei pentru că am primit şi avizul Consiliului Legislativ că este în regulă şi poate fi trecută de Comisia de Agricultură. Pentru cei care sunt tineri, vreau să vă spun că aici m-am gândit la tinerii care sunt plecaţi peste graniţă şi muncesc afară. Sunt convins că toţi şi-ar dori să se întoarcă înapoi. Tinerii care îşi doresc să preia de la stat terenuri agricole trebuie să-şi depună o cerere la ADS-urile teritoriale şi o să se atribuie maximum 50 de hectare pentru un tânăr care are pregătire agricolă. În judeţul Călăraşi sunt 800 de hectare neconcesionate astăzi, pentru posibil 16 tineri agricultori.

PROGRAM AEI-URI
AEI-urile de legume unde forma de organizare erau C.A.P.-urile care erau acţionari în acele AEI-uri şi fiecare îşi depunea pământul în contribuţie, să fie un fel de fermă a lui de legume. Fiecare C.A.P. strângea pământul şi s-au construit acele AEI-uri. Vreau să vă spun că dacă nu aveam inteligenţa să le păstrăm în forma de organizare şi să aducem modernizarea acelor AEI-uri despre care se spune că au fost mai multe sectoare. Au fost animale, de legume, pomicule şi viticule. N-am reuşit pentru că n-am înţeles ce înseamnă Europa. Europa înseamnă a te organiza foarte bine în cooperative şi a produce la un preţ cât mai mic şi a găsi o piaţă de desfacere. Nu problema de producţie e astăzi în zona legumelor şi a fructelor! E problema organizării şi locului pe raft! Dacă noi n-am înţeles că ne-au trimis supermarketuri, ne-au trimis bănci şi după aceea au venit cu piaţa lor, noi am rămas pe lângă orice construcţie pe care ne-am dori-o să ajungem în supermarket cu produsele.

LUPTA PRODUCĂTORULUI ROMÂN CU… SUPERMARKETURILE!
Împreună cu colegii din Comisia de Agricultură am reuşit să dăm Legea 321 care înseamnă 51% din produsele româneşti pe raft. Asta e o mare realizare a Comisiei de Agricultură care a trecut şi de Parlament, dar după această lege vreau să spun că împreună cu ministrul Irimescu Achim am reuşit să promovăm producţia românească pe raft dar trebuie să venim şi cu organizarea în grupuri de producători şi în sistem de depozitare ca să avem producţia să putem să o ducem pe raft. Când vom organiza pe fiecare produs în parte, că mergem de la legume, fructe, produse de origine animală, trebuie să ne organizăm foarte bine că trebuie să facem faţă. Noi am dat legea, dar putem noi, oare, să ne organizăm să putem să punem pe raft? În România, un fermier e şi vânzător, e şi manager, îşi face şi aprovizionarea de produse, pe când în ţările civilizate, cooperativa lui îi asigură toate produsele pe un plan pe care împreună cu el le stabileşte şi el ştie că trebuie să-şi asigure numai muncitorii care să facă recolta.

DE CE PREŞEDINTE?
Vreau să vă spun că a fost o mare provocare, în primul rând o dorinţă de a mă întoarce la locul REALITĂŢII! Încercând să promovez foarte multe lucruri minunate pentru ceea ce înseamnă modificarea legislaţiei şi văzând că nu am şansele şi aportul pe care mi l-am dorit plecând în Parlament am zis „cel mai bine e să rămân acolo unde pot face ceva pentru călărăşeni şi pentru oamenii pe care-i cunosc“. Având experienţă de primar, având experienţă de parlamentar, sunt recunoscut de mediul economic, sunt recunoscut de fermierii din judeţul Călăraşi, conduc un grup de producători din judeţul Călăraşi, de ce n-aş putea să conduc Consiliul Judeţean?

VOI MUTA CONSILIUL JUDEŢEAN ÎN… JUDEŢ!
De luni voi face acest lucru, toţi directorii de direcţii vor merge împreună cu mine şi cu vicepreşedinţii în judeţ. Noi suntem o echipă de conducere, ce aşteptări au primarii, indiferent de culoarea lor politică, de la noua conducere a Consilului Judeţean? Dacă direcţiile, până acum, ţineau primarii la uşi, acum ne ducem noi cu direcţiile către ei să ne spună ce supărări şi nemulţumiri au avut. Cred că avem patru-cinci primari noi, restul sunt primari vechi care au destule să le spună celor din direcţii. Astăzi, abordarea e diferită pentru că eu am fost primar şi am fost supărat când mă ţineau pe la uşi când nu primeam un certificat de urbanism sau o autorizaţie. Acum trebuie să facem funcţional totul, să rezolvăm orice problemă a mediului economic, a administraţiei locale şi atragerea fondurilor europene. Dacă aceste lucruri nu le vom înţelege, uitându-mă în bugetul judeţului Călăraşi, nu e un buget minunat în care să spun că pot să schimb mâine totul, să fac repede, mă înşel. Un proiect de patru ani de zile nu e suficient pentru un preşedinte!

BĂTĂLIA PENTRU PREŞEDINŢIE
Chiar cu ziarul dumneavoastră am plecat la Bucureşti, care a deschis o dorinţă de a-i spune lui Radu Filipescu „tu nu mai candidezi, eu sunt co-preşedinte ca şi tine, Drăgulin a venit, s-a reîntors la partid, avem Primăria ocupată, ca şi co-preşedinte vreau eu preşedinte de Consiliu Judeţean” răspunsul acestuia a fost: „nu, fără tine, tu mergi la Parlament cu mine”, i-am răspuns „la Parlament, lucrurile sunt foarte complicate, nu e ceea ce vezi tu din afară. Din interior trebuie să fii gânditorul naţiunii, trebuie să vii cu fel de fel de legi, să vezi probleme din teritoriu şi să creezi noi legi”. Am tăcut din gură, au început între noi nişte discuţii, vreau să vă spun că el fiind un campion al Partidului Naţional vechi a avut câştig de cauză şi i-am spus „dacă tu vrei să deţii toate funcţiile şi eu mă retrag din funcţia de co-preşedinte, condu-ne şi dă-ne direcţii pentru fiecare!”. Atunci, Marian Dinulescu a fost propus să fie validat de Biroul Permanent Naţional, asta s-a şi întâmplat. Făcând un pas înapoi, surpriză, eu eram prin Parlament cu oamenii, a venit Radu Filipescu, eram prin ?tefan Vodă, dintre toţi cei care voiau să-şi facă datoria pentru partid era doar Iliuţă. Eu îmi făceam campanie chiar dacă nu mai eram nicio variantă, eram scos din jos. Realizând ce se poate întâmpla ca eu să nu-mi fac datoria, am continuat.

ŞI A VENIT… MAREA SCHIMBARE!
Cu o săptămână înainte de depunerea listelor, surpriză! Mă cheama Radu Filipescu şi spune „cine sunt eu să nu te las să candidezi la preşedinţia Consiliului Judeţean, eu sunt cel care trebuie să influenţez destine?”. După ce a apărut în ziar mă cheamă şi îmi spune că mă pune şi pe mine pe lista de consilieri judeţeni, dacă vreau să mă bat în competiţie cu Dinulescu şi care e cel mai bun să ajungă preşedinte de Consiliu Judeţean. A început acea NostraDAMA pe care o spuneaţi, „Dinulescu nu va fi preşedinte! Apare Iliuţă!”. Atunci Radu Filipescu a spus „candidează şi Iliuţă, dar mai ţineţi minte un nume: Barbu!”. În momentul în care fiecare ne-am făcut treaba şi ne-am făcut datoria faţă de partid, chiar şi el recunoaşte că acest aport este şi aportul meu în acest câştig pentru că unde mi s-au dat responsabilităţi politice a trebuit să-mi fac datoria faţă de candidaţi, faţă de echipă şi cred că a mea credibilitate faţă de multe echipe a dus să ne unim repede şi să ne organizăm şi să câştigăm. Surpriză! Radu Filipescu mai avea un plan de rezervă! Am crezut că-şi va folosi puterea de preşedinte şi-l va impune. Lucru care nu s-a întâmplat! Atunci a apărut ceva nou, o competiţie internă pe care Radu Filipescu ştia că poate să o controleze!

A FOST PRIMA COMPETIŢIE PIERDUTĂ DE DOMNUL FILIPESCU!
Primarii PNL fiind mai mulţi, consilierii PNL propuşi de el fiind mai mulţi, şi-a făcut un calcul matematic şi a zis „gata, îl scot şi pe Iliuţă din cărţi, şi pe Dinulescu! Ei vor concura unul împotriva altuia şi iau voturile PDL-ului şi eu iau voturile părţii mele din PNL pe care îi îndrept către Barbu”. Această campanie pe care a făcut-o pentru Barbu e prima competiţie pe care Radu Filipescu a pierdut-o! Marian Dinulescu a fost surpriza pe care Răducu Filipescu n-a luat-o în calcul, dar competiţia era lansată, data de întâlnire era pusă, Marian s-a retras în ziua alegerii şi atunci i-a încurcat toate calculele domnului preşedinte Filipescu.
-VA URMA-

Emisiunea poate fi urmărită, integral, la Televiziunea Călăraşi1-www.calarasi1.ro şi Televiziunea 1+1TV- www.1plus1tv.ro