Incredibil de…adevărat! PICTORUL CORNELIU RATCU NE PROPUNE O MARE SURPRIZĂ! MONA LISA – ASTĂZI!

MOTTO: „PICTURA ESTE O CONSECINȚĂ A INTELIGENȚEI” LEONORDO DA VINCI

Portretul pe care îl vede marele artist este o complexitate de puncte de vedere estetice, de la conturul care s-a păstrat până la iluzia de mumie, totul asortat realităților contemporane! Dar să-i dăm cuvântul artistului!

S-au împlinit cinci veacuri de la plecarea în veșnicie a titanului renașterii italiene. Pictor, sculptor, arhitect, anatomist, filosof, inginer, biolog, el a marcat câteva secole de cultură. Era convins că mâna nu poate ține ritmul cu gândirea. De accea multe dintre operele sale au rămas neterminate. Maniera picturală a genialului artist este unică prin acel „sfumatto” o trecere cu numeroase tonuri de la lumină la umbră. În „tratatul de pictură” îi sfătuia pe confrații săi ce căutau desăvârșirea: „Făceți-vă din oglindă un maestru!” la vârsta maturității el primește comanda să realizeze portretul Lisei Gherardini. Tânăra femeie este profilată pe un peisaj fantastic, iar zâmbetul misterios a dat naștere de-a lungul timpului unei literaturi critice impresionante. Surâsul nu e liric ca la Botticelli, nici sentimental ca la Rafael, e un surâs enigmatic ce atestă un acord cu drama, o împăcare și o resemnare. Tabloul nu a ajuns în posesia comanditarului. Marele artist a fost însă conștent de valoarea sa picturală și l-a păstrat o vreme de 16 ani. Peste un timp Mona Lisa a devenit, de fapt imaginea mamei sale pe care nu a cunoscut-o. Tânărul Rafael a avut șansa să asiste la câteva ședințe de lucru, realizând ulterior o serie de portrete având ca model schița compozițională a celebrului tablou.
Jean Baptiste Camille Corot ne-a lăsat patru secole mai târziu -Femeia cu perlă-, folosind aceeași sursă de inspirație. În secolul XX au existat reacții nefirești de revoltă în ceea ce privește acest portret. Marcel Duchamp a oferit o variantă punându-i mustăți. Personal consider acest gest o blasfemie. Admirat și hulit, dar mai ales neînțeles în țara sa, Leonardo acceptă invitația regelui Franței, luînd cu sine tabloul. Purta cu mândrie titlul de prim pictor, arhitect și inginer al curții. I se pune la dispoziție un castel unde -și va afla odihna eternă. Atunci Francisc I a cumpărat portretul Lisei de la discipolul marelui artist și a înscăunat-o ca veritabilă suverană a picturii la palatul Luvru. O asemenea aniversare nu putea să mă lase indiferent. Deci, mi-am pus întrebarea: cum ar arăta Mona Lisa astăzi?! Corneliu Baba a pictat-o la vârsta senectuții, deci trebuia să găsesc o altă soluție. A rezultat o sinteză între imaginea cunoscută și detalii mumificate. Ea tronează înconjurată de reclame italiene actuale. Opera sa a suferit deprecierea timpului, nu a devenit anacronică, deopotrivă! Academiile de arte din zilele noastre își fac un titlu de noblețe studiind nu numai desenele anatomice, dar și întregul patrimoniu moștenit. Cred că nu greșesc considerându-ne privilegiați numindu-l pe Leonardo ilustrul nostru contemporan.

Corneliu Ratcu, artist plastic