ÎNTREBARE ÎNTREBĂTOARE – VINE VISCOLUL CEL MARE ?!…

O asemenea perioadă de temperaturi ca de vară în luna octombrie nu s-a mai înregistrat decât în urmă cu peste 60 de ani, înaintea viscolului cel Mare din 1954! Pentru cine a auzit doar legende, iată cum a fost în 1954!

CEA MAI GREA IARNĂ DIN ROMÂNIA

De-a lungul anilor, România s-a confruntat cu ierni mai aspre, cu ger și zăpadă viscolită. Dintre toate episoadele de viscol ce au afectat România, iarna din februarie 1954 a fost cea mai grea. Autorităţile au fost copleşite de situaţie. Mijloacele de transport în comun au rămas, pur şi simplu, blocate în zăpadă, iar oamenii au fost nevoiţi să iasă în stradă şi să ajute la deszăpezire. Potrivit statisticilor Administrației Naționale de Meteorologie, în luna februarie 1954 viscolul a lovit România în patru reprize, în perioadele 1-4, 7-9, 17-19 și 22-24. Vântul a atins viteza cea mai mare — 126 kilometri pe oră! — în București, în răstimpul 3-4 februarie 1954. Recordul depunerii de zăpadă în 24 de ore — 115,9 l/mp — s-a înregistrat la 3 februarie 1954, la Grivița. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost consemnat la Călărași: 173 cm, dar troienele au atins 2-5 metri în sud-estul și estul țării.

IARNĂ 2019 – 2020 – FLORINELA GEORGESCU, DIRECTOR ANM: CE NE AȘTEAPTĂ!

„Aici e o discuţie mai nuanţată. Dinspre Organizaţia Mondială de Meteorologie vine sistematic acest mesaj: faptul că încălzirea globală nu înseamnă neapărat că nu vom mai avea de acum încolo ierni grele. (…) Modificările climatice influenţează circulaţia la scară mare şi atunci ne putem imagina că în loc să avem acea succesiune normală şi firească a fenomenelor, la modul neideal pe care-l traversăm acum devine predominantă circulaţia Nord – Sud şi uşor stagnantă. Asta înseamnă că masele de aer cald pot avansa foarte mult înspre poli, de unde să împingă aerul foarte rece mult înspre regiunile sudice. (…) Acel vortex polar de care vorbim cu toţii în fiecare iarnă. (…) La noi o iarnă normală înseamnă frig. În fiecare iarnă spun acest lucru. O iarnă normală la noi nu înseamnă iarnă uşoară. (…) E un tablou cu care începem să ne obişnuim, acela că iarna mai grea este în a doua parte a anotimpului. E posibil oricând de acum încolo să avem episoade cu ninsoare, dar episoade care să nu însemne neapărat venirea iernii la noi în ţară. Mai putem avea şi perioade cu vreme bună”, a explicat Florinela Georgescu.

IARNA 2019-2020 VA FI UNA DINTRE CELE MAI GRELE DIN ULTIMELE DECENII

Deși toamna din acest an s-a lăsat așteptată, nu același timp se poate spune despre iarnă. Potrivit meteorologilor de la accuweather.com, anotimpul rece pare să se instaleze în țara noastră devreme decât ne-am fi așteptat, pentru că primele temperaturi cu minus pe timpul nopții se înregistrează la finalul lunii noiembrie 2019, ultima lună de toamnă. În Europa, meteorologii avertizează că temperaturile vor scădea cu mult sub temperatura de îngheț. Conform prognozei avansate, iarna în perioada ianuarie-februarie 2020 ar putea fi cea de-a șaptea cea mai rece iarnă din ultimii 30 de ani. Specialiştii prezic că iarna care urnează va fi mai grea decât cea din 2018. Vortexul polar trece prin schimbări radicale din cauza verii călduroase din Antarctica și toamnei friguroase din Siberia. Astfel, cel mai probabil, vom avea parte de o iarnă intensă, care se va extinde chiar până în martie. Meteorologul Judah Cohen, care este director de prognoze sezoniere la compania de management al riscurilor de vreme Atmospheric and Environmental Researcher (AER), este de părere că destrămarea vortexului polar ar putea aduce furtuni. Modelele meteorologice sugerează că destrămarea vortexului polar va avea același efect ca anul trecut, când iarna din emisfera nordică a adus un val de frig în martie în Europa.