Jurnalul literar! TUDOR AMZA – POETUL CĂII LACTEE VĂRSATE ÎN LANUL SĂU DE GRÂU!

Inaugurăm, astăzi, o nouă rubrică, printr-un nou colaborator – Tudor Amza! Dincolo de recunoscutele sale calități de general, avocat, decan al Facultății de Drept, Tudor Amza este un poet. Un poet al câmpiei, un poet al cerului! Vom publica, în fiecare săptămână, câte una dintre poeziile care au, cu adevărat, calitate! Citiți aceste versuri!…

ÎNHĂMAT LA CARUL MARE

Am plecat să dărâm munții / Înhămat la Carul Mare,/
Tică…mă strigau părinții / I-ați câmpia-n buzunare…

Și-am luat un colț de brazdă, / Dar și-un buzunar cu grâu,/
Care să le fie gazdă / Serilor de mai târziu.

Sigur,iau și rogojina / De oiște s-o proptesc,/
Să-mi adăpostec țărâna / Și parfumul câmpenesc.

Că-înhămat la Carul Mare / Și îmbulgărit cu stele,/
Duc câmpia la plimbare- / Rămăsiță-a lumii mele.

În potire cu porumbe / Ce miros a val de râu,/
Calea Lactee pătrunde / Și în lanul meu de grâu.