Lung prilej de vorbe și de ipoteze!… PESTA PORCINĂ – O “GĂINĂRIE” NAȚIONALĂ CU… PORCI ?!…

*După gripa găinilor, vaca nebună și pesta porcină urmează… Oaia dementă?!… Și… rujeola peștelui mut ?!… *Totul cu un scop – eliminarea independenței românilor! *Și distrugerea agriculturii românești!

CE SE AFLĂ ÎN SPATELE CELOR CE SE ÎNTÂMPLĂ, ACUM ÎN ROMÂNIA?!…

Se întâmpla atât de multe lucruri ciudate, de aproape doi ani, în țara asta, combinate cu toate cele care s-au întâmplat și înainte, desigur încât nu pot să nu te întrebi și să cauti răspunsuri la toate cele pe care, până la urmă, nu ai de unde să le știi!
Noi nu susținem niciuna dintre părți, rămânem cum am fost dintotdeauna, echidistanți, da la mijlocul evenimentelor pentru că așa este corect pentru corectă și completă informare a cititorului, singurul care contează în opțiunea noastră! Dar nici nu putem să închidem ochii și să nu facem publice toate cele care se discută, atâta timp cat sunt puncte de vedere ce pot, și ce pot fi, eventual, contrazisă, dar trebuie cunoscute de toată lumea! De aceea declanșăm acest serial în care sunt prezentate informații, comentarii, puncte de vedere pe care acum urându-le le putem aduna într-un tot, pentru a ne face noi o idee complet!Vă invităm și pe dumneavoastră la dezbatere, după fiecare episod!…

IPOTEZĂ ŞOC: FOCARUL DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ A FOST PROVOCAT

Fenomenul pestei porcine africane a fost provocat, iar autorităţile sunt vinovate pentru extinderea focarelor, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară.
„Cred că acest focar a fost provocat. În primul rând faptul că a apărut în Tulcea, unde era şi o mare fabrică de produse din carne, care a închis. Pe de o parte, respectivul investitor şi-a pierdut afacerea, a pierdut foarte mult, pentru că îi este foarte greu să revină, iar pe de altă parte, sunt locurile de muncă pierdute ale oamenilor“, a declarat Dragoş Frumosu. „Acum, dacă stau să mă gândesc că acest focar s-a extins extraordinar de repede, atunci ce putem să credem, logic? Sau instituţiile statului nu şi-au făcut datoria şi nu au izolat focarul, sau într-adevăr discutăm despre altceva, pentru că extinderea asta înseamnă fie o neglijenţă din partea autorităţilor, fie o transmitere zonală la nivel de judeţe“, a adăugat Frumosu. Pesta a închis până acum ne­ numărate afaceri. 440 de focare de pestă porcină africană au fost confirmate în acest an în România, două dintre acestea fiind la firme. Dincolo de datele oficiale, dezastrul descris de fermieri arată efectele epidemiei: „Nu se salvează nimic, se ucide tot“, spune un fermier decis să renunţe la afacere. Patronul procesatorului de carne Carniprod Tulcea, Nicolae Ciuleac, care a sacrificat deja, din cauza pestei porcine, 27.000 de porci, spune că are pagube de 10 milioane de euro şi intenţionează să cumpere pe viitor carne din Austria. „Mai sunt 18.000 de porci de omorât din aproximativ 45.000. Nu se salvează, nu contează că este bolnav sau nu, se ucid. Nu se mai pune problema că este bolnav sau nu. Se ucide tot ce se numeşte specia porc. Ce voi face eu pe viitor? Nu mai fac niciodată, o să cumpăr din Austria carne şi de unde găsesc în străinătate. Voi renunţa la activitatea de creştere a porcinelor, în condiţiile acestea, nimeni nu vrea să crească porci aici, deci nu se poate aşa ceva”, a declarat Nicolae Ciuleac. De la începutul acestui an, au fost confirmate în România 440 de focare de pestă porcină africană (PPA) la porci domestici, dintre care 438 în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale, arată datele oficiale ale Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Prefectul din Tulcea, Lucian Furdui, dă neputincios din umeri şi spune că două din cele mai mari companii de procesare a cărnii din Tulcea au fost afectate de pestă. În zona de sud-est a României, evoluţia bolii este agresivă, având în vedere specificitatea zonei, fapt constatat şi de experţii Comisiei Europene, care au fost prezenţi în focare. „Este o situaţie tristă ceea ce se întâmplă, îmi pare rău pentru colegii afectaţi de această nenorocire. Cum încercăm să ne revenim puţin şi să ajungem la performanţă, cum primim un picior undeva. DSV-urile ar fi mai în măsură să spună cauzele acestor focare de pestă porcină“, a afirmat Cosmin Moldovan, directorul general al unei carmangerii din judeţul Cluj. În Ardeal, au fost confirmate 18 focare de pestă porcină africană în judeţul Bihor, fiind sacrificate peste 200 de animale. Producătorii cer explicaţii tot autorităţilor. Peste 3.000 de porci au fost sacrificaţi în judeţul Brăila din cauza pestei porcine, iar autorităţile au anunţat că eutanasierea animalelor va continua zilele următoare. Până în prezent, în judeţ au fost confirmate zece focare ale bolii, dar există şi o suspiciune. Focarele de pestă porcină africană au fost confirmate în localităţi din Insula Mare a Brăilei şi din sud-vestul judeţului. Virusul pestei porcine africane a fost depistat şi în judeţul Sălaj, în două cadavre de porci mistreţi, găsite într-o pădure din comuna Măierişte, situată în apropierea limitelor de judeţ dintre Satu -Mare şi Bihor. Încercând să explice dezastrul pentru fermieri, ministrul Petre Daea s-a ales cu o verificare din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, deoarece a comparat efectele epidemiei cu Holocaustul.

LEGĂTURA CIA CU PESTA PORCINĂ AFRICANĂ! DEZASTRU PLANIFICAT – ROLUL RUSIEI

Celebra publicație americană Newsday a relatat pe larg un caz extrem de suspect din anul 1971, referitor la izbucnirea subită a unei epidemii de pestă porcină africană în Cuba. Jurnaliștii au susținut atunci că virusul, care acum face ravagii și în România, ar fi ajuns în Cuba cu sprijinul tacit al Agențiilor Centrale de Informații din SUA.
În doar şase săptămâni, un focar al bolii a forţat sacrificarea a 500.000 de porci pentru a preveni o epidemie de animale la nivel naţional. Acelaşi lucru pare să se întâmple astăzi în România. Pierderile economice sunt uriaşe, iar prima ţară care a anunţat că sistează importul de carne de porc din România a fost Rusia. „Decizia a fost luata din cauza înrăutăţirii situaţiei epizootice cu privire la pesta porcină africană si a dovezilor privind extinderea epidemiei in Uniunea Europeana. În special, potrivit International Epizootic Bureau, un nou focar a fost înregistrat în randul porcilor mistreţi din zona Satu Mare din România”, se arăta într-un comunicat de presă al Autorităţii Sanitar Veterinare din Rusia, în luna mai când nimeni nu se aştepta la un dezastru de asemenea amploare. Autorităţile române dau din umeri şi nu-şi pot explica nici acum de ce s-a ajuns în această situaţie dramatică şi nici nu pot sista catastrofa care se preconfigurează pentru ţara noastră. Cum a ajuns virusul în România şi cum de s-a extins aşa rămâne un mister.

CAZUL CUBA – CIA

O sursă din interiorul serviciilor secrete americane a dezvăluit pentru Newsday la acea vreme, că a primit virusul într-un container sigilat, fără marcaj, la o bază de armată din S.U.A., unde se afla şi un teren de antrenament CIA din zona Canalului Panama, cu instrucţiuni pentru a o implanta şi a da vina ulterior pe grupul de terorişti anti-Castro. Nu a ştiut atunci exact despre ce este vorba. Epidemia din 1971, prima şi singura dată când boala a lovit emisfera vestică, a fost denumită „evenimentul cel mai alarmant” din 1971 de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. Pesta porcină africană este o boală virală extrem de contagioasă şi de obicei letală care infectează doar porcii şi, spre deosebire de gripa porcină, nu poate fi transmisă oamenilor. Toată producţia de carne de porc din Cuba s-a oprit pentru câteva luni. Un purtător de cuvânt al CIA, Dennis Berend, ca răspuns la o solicitare celor de la Newsday, a declarat: „Nu comentăm despre informaţii din surse nedefinite şi obscure.”
Cum de a izbucnit această epidemie în Cuba a fost un mister pentru specialişti. Mulţi au considerat totuşi că virusul a intrat în Cuba fie prin intermediul gunoiului de la un avion comercial, fie din cauza unor cârnaţi adusi de marinarii comercianţi. Nu s-a anchetat suficient subiectul de către autorităţi la acea vreme, chiar dacă jurnaliştii de la Newsday au insistat mult şi au pus totul cap la cap. Totuşi la doi ani distanţă de la acest moment dramatic pentru cubanezi, preşedintele Nixon a interzis utilizarea armenlor chimice ofensive şi a războaielor biologice. Sursa din interiorul serviciilor secrete americane a spus că, la începutul anului 1971, a primit virusul într-un container sigilat, neetichetat la Ft. Gulick, o bază a armatei în zona Canalului Panama. De asemenea, CIA are un centru de formare paramilitară pentru personalul de carieră şi mercenari la Ft. Gulick.
Containerul a fost dat apoi unei persoane din zona Canal, care a luat-o cu barca şi a transferat-o spre persoane aflate la bordul unui traul de pescuit de pe coasta Panamei. Sursa a spus că nu şi-a dat seama despre ce substanţă este vorba decât după izbucnirea focarului din Cuba.
O altă persoană implicată în operaţiune, un exilat cubanez, care a dorit să rămână anonim, a declarat că se afla în traul când virusul a fost adus la bord. El a spus că traulul a tranferat virusul pe Insula Navassa, o insulă mică, pustie, situată, între Jamaica şi Haiti. De acolo, containerul a ajuns în Cuba şi dat altor agenţi de pe coasta de sud în apropierea bazei US Navy la Guantanamo Bay. Sursa de pe trauler, care fusese instruită de CIA şi efectuase misiuni anterioare pentru agenţie, a declarat că nu a văzut oficialităţi CIA la bordul navei, dar a adăugat: „Am fost bine plătiţi, iar grupurile de exil cubaneze nu au aceşti bani … ” Senatul American a demarat o anchetă cu privire la acest eveniment în anul 1977, dar CIA a negat că ar avea vreo legătură cu introducerea virusului peste porcine africane în SUA. Cazul a fost închis, dar misterul pestei din Cuba nu a fost desluşit nici până acum.