NOUA SECURITATE ȘI… ALEGERILE

•Cum își bagă “băieții”coada în tot ce mișcă din punct de vedere electoral! •Băieții noștri și… Băieții lor!

AU ÎNCĂLECAT SERVICIILE SECRETE – PARTIDELE POLITICE DIN ROMÂNIA!

•Cel puțin așa s-ar părea! •Pe baza unor fapte concrete care se petrec cu fiecare partid în parte! •De la PSD lucrat din interior, până la PNL care se spune că primește ordine și le execută, ca să nu mai vorbim despre partidele acuzate de “intelligence”, ori “securistice”, pur și simplu!
Vă propunem, în serial câteva dintre materialele apărute, în ultima vreme și care prezintă informații concrete în acest sens! Citiți și vă cruciți!

USR ŞI PLUS, INFILTRATE DE SERVICIILE SECRETE- DOVEZI GRELE DESPRE TRECUTUL NEŞTIUT GREILOR

Mai multe informații apărute în spațiul public conduc la ideea că, atât partidul condus de Dacian Cioloș, PLUS, cât și USR, sunt înființate și conduse din umbră de grei din serviciile de informaţii ale României. Conform surselor RTV, membrii marcanți ale celor două partide fac sau au făcut parte din diferite instituții de forţă.
„Faptul că partidul PLUS a lui Cioloș a fost înființat de fiul unui fost torționar comunist, prin firma condusă de acesta, poate să pară o coincidență. Nu sunt vinovați copiii de păcatele părinților. Când înscă coincidențele apar în mod repetat și la conducerea PLUS și la conducerea USR, începe să se contureze imaginea de ansamblu, în care o reșea de oameni din vechile structuri își împing în față copii”, scriu jurnaliștii de la România TV.

USR ŞI PLUS, INFILTRATE DE SERVICII

Dacian Cioloș „este nepot de vară a lui Virgin Ardelean (mama lui Cioloș este verișoară de gradul al doilea cu Ardelean), fostul șef al DGIPI.”, mai scriu jurnaliștii de la România TV. În acest context, amintim că jurnaliștii de la Gazeta de Cluj au dezvăluit secretele bine ascunse ale „onestului” Dacian Cioloș, care, conform documentelor prezentate, a fost un ultranaționalist extremist școlit pe băncile PUNR!
”Trădători de neam şi ţară”, aşa se spunea mai demult. Astăzi, trădătorii sunt mulți și doresc subminarea României, punând chiar umărul la sabotarea țării ce i-a crescut. În mod cert, un astfel de exemplu este Dacian Julien Cioloș care ne-a arătat în repetate rânduri că nu se comportă ca și un cetățean al României. Chiar dacă fostul premier, livrat din afara României, a avut grijă să ne prezinte un CV impresionant etalându-și studiile, activitățile profesionale și competențele, Gazeta de Cluj dezvăluie secretele bine ascunse ale ”onestului” și oportunistului Dacian Julien Cioloș. Cândva, un ultranaționalist extremist, școlit pe băncile PUNR!”.
Un timișorean demontează cu facsimile afirmațiile false făcute de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș. Timișoreanul Alin Gorșcovoz a publicat, astăzi, pe pagina sa de Facebook mai multe documente care-l contrazic pe Dacian Cioloș și demonstrează că a deținut o funcție de conducere în cadrul PUNR.
”Când timpul mi-a permis am „săpat” în arhiva politică personală (în care păstrez documente cu o vechime de aproape 30 de ani ce atestă „aventurile mele politice „) și pot să vă spun următoarele: Dacian Ciolos a fost membru al PUNR..nu știu dacă are semnată sau nu o adeziune ..Nu știu dacă a avut carnet de partid sau a plătit vreun leu cotizație.. dar știu că în iulie 1995 era președintele organizației de tineret al PUNR calitate în care a participat la Conferința Națională de la București la care am participat și eu..în plus, acesta făcea parte din Biroul Executiv Central ( Capitolul B poziția 11)..era practic imposibil să faci parte din structura de conducere națională a unui partid fără a fi membru în acel partid.”, a scris Alin Gorșcovoz.

USR ȘI NOUA ȘMECHERIE ELECTORALĂ A SERVICIILOR

După ce s-a lansat în politică acum doi ani aplicînd rețeta ”Klaus Iohannis”, adică băgînd la înaintare candidați cu nume cosmopolite, USR testează o strategie oarecum asemănătoare pentru alegerile europene de anul viitor. Una cam neortodoxă, dar care speră, probabil, să-i iasă. Într-o analiză din vara lui 2016 dedicată partidului lansat de Nicușor Dan – pe atunci USB – remarcam o ciudățenie, ulterior viu comentată de mulți alții: cel puțin jumătate dintre candidații USB la alegerile locale din București aveau nume ne-românești precum Seidler, Bulfon, Oliver Leon Paiusi, Clotilde Armand, Aimee Bugner, Berta Vasiliauskaite, Franovici, Vincent Briot, Wring, Dobrev, Marco Marongiu, Caroline Ariela, Guilhem Christian Moulin, Smigelschi, Antonio Andrusceac etc. ”Să fim bine înțeleși, în chestiunea numelor nu e vorba nici de xenofobie, nici de șovinism, nici de naționalism ieftin; doar de o simplă constatare. Una care ar putea trimite cu gîndul la un soi de experiment, prin care s-a încercat repetarea operațiunii ”Iohannis”, neamțul ales președinte doar datorită numelui venit din cea mai respectată țară a Europei. Sau care a testat permeabilitatea electoratului la figuri de peste hotare importate în politica autohtonă. Din cîte s-a dovedit, românii nu au o problemă să voteze asemenea nume, în pofida recrudescenței naționalismului, la nivel european” mai scriam atunci.
Despre USB, ulterior USR, s-a spus mai mult decît despre oricare alt partid autohton că e o creație de laborator a serviciilor. ”USR, cel mai infiltrat partid, pentru că s-au temut de el, și asta a fost doar un pretext pentru acapararea sa completă” scria anul trecut politologul Alina Mungiu. I-au ținut isonul Dan Andronic ori Liviu Pleșoianu, care au plasat în spatele partidului SRI și pe Coldea, personal.
În aceste zile, USR a lansat cursa internă pentru ocuparea locurilor pe listele de candidați la europarlamentare, operațiunea incluzînd un site unde toți cei înscriși în cursă să se prezinte marelui public. Lucru, altminteri, lăudabil și care ne permite să aflăm că o candidată, Elena Uram, deține o plantație de kaki la Mahmudia, o alta, Anda Simoc,”citește” viitorul UE în șlagărul ”Imagine” al lui John Lennon, (“Imagine there’s no countries/It isn’t hard to do/Nothing to kill or die for…”), că un altul, Radu Ciornei, a studiat boala tiroidiană dezvoltată de șoareci transgenici ori că există un candidat sociolog, Andrei Macsut, specializat în studiul mișcărilor de stradă de după 2010. Foarte interesant de remarcat ceva aparte, analizînd profilurile celor 62 de candidați înscriși pînă acum. USR – sau păpușarii din servicii – au renunțat la șmecheria cu numele străineze, dar apelează masiv la români care sunt stabiliți în străinătate, unii chiar în afara spațiului european (SUA, Cuba, Canada).
Cu asemenea candidați, USR se poate prezenta lejer drept partidul diasporei; să mizeze, oare, pe cele patru milioane de voturi ale românilor din afara granițelor?
Deloc exclus, chiar probabil. O avem, bunăoară, pe eterna și fascinanta Clotilde Armand, franțuzoaica ce a dat Parisul pe București, dar acum vrea înapoi în patrie, la Strasbourg. Nu singură, ci de mînă cu tata socru Mihnea Moroianu, ambii, perdanți la trecutele alegerile locale. Îl mai avem pe Adrian Coman, stabilit în SUA, la New York și însurat cu un american, pe Gabriela Oana Ursache, măritată cu un egiptean și stabilită în Cuba, pe Florin Belgun – Franța și Germania, pe Marinel Nicolas, stabilit în Franța din anii comunismului, pe Iulian Lorincz – Spania, pe Cristian Dragnea, plecat din 2002 în 4 țări europene, pe Mihnea Ștefan Mihai – Elveția, pe Sorin Pavel, revenit recent din Anglia, Olanda și Belgia, pe Laurențiu Dumitru – Marea Britanie, pe Sebastian Cernic – 8 ani în diaspora, pe Narcis George Matache – Danemarca, pe Oana Maria Georgescu – Germania, pe Ștefan Petrescu – Canada ori pe Cătălin Bizdadea – Franța. ”Uniunea Salvați România își propune să facă un spectacol al democrației din procesul de selecție a candidaților pentru alegerile europarlamentare din 2019” aflăm din prezentarea oficială a siteului sus-pomenit.
Mai în glumă, mai în serios, ar putea fi un spectacol mai sîngeros decît cele cu gladiatori, din antichitate, dacă ne gîndim că cei 62 de candidați înscriși pînă acum se vor bate pentru 3-4 locuri europarlamentare, din care jumătate ar putea fi cedate celor de la partidul lui Cioloș, dacă se decide pînă la urmă participarea pe liste comune. (Bogdan Tiberiu Iacob)

USR ȘI ALTE MEDITAȚII DESPRE ALEGERILE DE ANUL ĂSTA

Mulți nemulțumiți useriști după mermeleala unificatoare PLUS și USR în care unii au venit cu mai nimic și au luat foarte mult, iar ceilalți s-au chinuit ca să-l pună pe Cioloș pe liste etc. USR a adunat destui voluntari, au coagulat frontul radicalizat antiPSD, ok, numai că mulți naivi se așteptau la tot soiul de recompense spirituale, probabil. Încă de la trecerea USR la nivel național designul a fost simplu: eliminăm urmele de lideri care au pornit proiectul de la firul ierbii, Nicușor Dan adică, și construim capsula guvernamentală Cioloș-USR. USR a venit în parlament ca partidul plecat de la putere, n-a fost vreo minunăție grassroots, doar s-a vopsit oengistic-societate-civilă. Tot guvernul Cioloș a fost și este în jurul acestei grupări. Cioloș a strâns un anumit tip de cadre în jur: noii îmbogățiți din fonduri europene și din diverse dregătorii ale birocrației noi, de tip ”proiect”, a luat de asemenea în seamă și noua lume corporatistă care s-a tot dezvoltat în ultimii 10 ani și care, deși de fapt a fost mângâiată și scutită de taxe de toată lumea, nu avea reprezentare politică vizibilă, avea doar privilegii. La alegerile europarlamentare de anul ăsta avem două partide ”tradiționale” și două guvernări ”simbolice” care candidează: Ponta și Cioloș. Ponta a venit la putere cu alianța PSD-PN. Nimic nu pune la punct mai repede și mai bine o rețea politică decât o guvernare. Rețeaua Ponta a fost pusă în evidență și de stilul complet diferit de conducere a lui Dragnea. Ponta, Ghiță și o serie nouă de cadre (Liviu Voinea, acum la BNR, de exemplu) schimbaseră, recentralizaseră ceva din puterea partidului. Dragnea a reinventat autorități locale ca o salbă de SRL-uri de provincie. Lupta lui cu DNA este fosta lui luptă cu Ponta – intervenția stupidă Kovesi-Coldea n-a făcut decât să oprească schimbarea PSD – după ce anticorupția le eliminase rivalii unor Ponta, Ghiță și altor lideri de rangul doi din provincie, a început o luptă chiar cu această facțiune ”prietenă”: Ghiță lucra cu ei, Ponta nu era ostil.
Însă, cum o tot zic, explicația prin ”servicii” este leneșă, bagă sub preș realități mult mai evidente. Dragnea profită la maximum de ea, deja utilizează explicația serviciilor care au inventat și mișcările lui Ponta, și pe-a lui Cioloș-USR. Serviciile sunt doar o mică parte și oricum forța lor stă în găsirea posibilităților lobbystice în orice zonă partinică. E o explicație leneșă și pentru că am avut niște mișcări destul de clare, de etape ale acumulării de avere succedate de ”noi valuri politice” corespondente. Fiecare etapă de acumulare a generat schimbări politice: privatizări ezitante de început de 90, privatizări isterice tip anii 90 pe final, privatizarea strategică pentru UE (Năstase & Băsescu), remilitarizare și repunerea pe picioare a rentelor militare și de supraveghere, retrocedarea ad integrum (Băsescu & PDL), valurile de speculatori imobiliari (prin toate partidele), acumularea din vămuirea și fake-uirea fondurilor europene (USR și bucăți din PNL, PSD), ascensiunea culturii de multinațională cu un middleclass isteric de dreapta și cu o masă precarizată, dusă la salariul minim, fiecare cu alte opțiuni politice, contondente.
De ce n-am explica așa?, în loc să tot fantazăm doar cu înțelegerile secrete. Au existat și sufragerii, dosare aranjate, dar ele sunt accidente față de un mers istoric nesecret, la lumina zilei. Iar aceste schimbări economice și sociale au impus în timp forme noi de politică și reprezentare, din ce în ce mai puțin democratice, e adevărat, pentru că ele au acționat numai în numele unor ținte ”urgente”, de la bătălia cu terorismul și corupții, la consolidarea parteneriatelor strategice sau consolidarea poziției investitorului în piața românească. Rezultatul nu a fost o oligarhie cu proiect, ci mai multe grupări contondente care vor doar puterea, nu au și proiecte diferite cine știe ce. Iar politicile sociale ale PSD au fost un exemplu de ”așa nu” în cum să folosești câteva măsuri sociale ca paravan pentru interse personale meschine.
Pe lângă cele două guvernări, Ponta și Cioloș, avem un PNL care se unește tot mai mult în jurul lui Boc și al baronilor locali decât în jurul liderilor săi centrali. Și mai avem, bineînțeles guvernarea Dragnea, venită pe creștere economică, și foarte bună furnizoare de rente, pe lângă niște măsuri sociale normale, nu așa de importante pe cât se laudă ei – sunt mai curând bune în contrast cu inconștiența unei opoziții atât de la dreapta încât ar tăia până și salariul minim.
Până la urmă concureaza 4-5 guvernari (dacă punem și ALDE-Tăriceanu), așa le-aș numi așa mai degrabă, decât ”partide”. Asta arata o putere a institutiilor care s-au întărit politic nu in interesul societății, întărirea instituțiilor a funcționat mai mult ca o baricadare în sfera public-privat a unor grupuri de interese.
Poate fi o explicație și pentru lipsa completă de știință a negocierii și de obținere a unor compromisuri clasice – mai ales că în chestiuni fundamental economice sunt de fapt cam la fel – aproape toate urlă interbelic după o formă autoritară de a-l pune pe celălalt cu botul pe labe, asta e bătălia parlamentară. Tema anticorupției antagonizează la suprafață, ea ne indică imposibilitatea concilierii în profunzime cât timp ai răfuieli pentru care fiecare își ia iverse repre, fie europene, fie ”poporul” construit să apere vătafi locali, fie corporatiste, fie localiste.
Cele mai aproape de mecanisme partinice clasice sunt PNL și PSD. USR și PRO sunt partide ”de premier”. Unii au văzut cum e să guvernezi și vor din nou puterea sau vor măcar barca de salvare europeană. Ponta știe că PSD, oricât de la putere ar fi, nu mai poate fi condus prea mult doar cu metode vechi de cumpărare a liderilor, pentru simplul fapt că nu e de ajuns pentru toți. Esența e însă clară: întâi au fost la putere și abia apoi au devenit challengeri.
(De aia găseam zilele trecute, personaje precum Bostan, de la PLUS, esențiale pentru aceste grupări: pentru că sunt aspiratoare de bani publici în numele privatizării și luptei cu mâna de lucru ieftină, totul dublat de extremă dreapta ascunsă după tablete și prezentări power-point. Bostan ar putea fi pentru Cioloș ce a fost Ghiță pentru Ponta. Nu reiau discuțiile ridicole cum că USR ar fi stânga și alte parascovenii.)
Ce înseamnă toate astea? Că, da, că spiritul conformist, de conservare a status quo-ului, este incredibil pentru o formațiune nouă, că există și un „spirit radical”, în cazul USR-PLUS, însă un proiect de sus în jos, complet devansat de realitățile europene, dar foarte la zi cu noile forme de oportunism. Un conformism care seamănă mult cu conformismul noii revoluții tehnologice – gloria de conformism în timp ce te crezi rebel, din rețelele de socializare, e desigur cel mai bun reper.