NUMELE NAŢIUNII- GREŞIT!

Elogiu
Dedicat celor care au produs, întreţinut şi păstrat români pe aceste meleaguri

Mi-aduc aminte (mai greu, dar mi-aduc) că o străbunică a străbunicii mele din orice parte (nu mai ştiu dacă din partea tatălui sau a mamei, nici dacă era dacă sau getă) pe când era proaspăt vădană, a găsit în pădure, printre ciuperci, un calmuc, mititel, crăcănat şi cam urâţel.
S-a străduit omul să-i spună că şi-a pierdut calul în luptă şi că ar vrea să-şi ajungă ceata din urmă. Străbunica străbunicii mele a înţeles că omul vrea să călărească şi, neavând nimic la îndemână, s-a oferit să-l ajute. Şi pentru că i-a prins noaptea, calmucul nu a mai prins ceata, ci doar drag de străbunica străbunicii mele. După trei zile şi trei nopţi de trai naturist fără e-uri şi fără haine, au hotărât să-şi facă un bordei unde străbunica străbunicii mele a născut şi crescut doi calmuci şi un calmuc- româneşte. După vreo câţiva ani, pe-acolo a trecut o ceată de vandali care căutau de-ale gurii. Negăsind de-ale gurii, un vandal a omorât calmucul şi a vandalizat-o pe străbunica străbunicii mele.
Şi pentru ca i-au plăcut frumuseţile locului, a rămas în gazdă, aici. Astfel că străbunica străbunicii mele a mai făcut doi vandali şi o vandaliţă. Dar tot româneşti. Se făcuseră copii mari, nu mai voia niciunul ţâţă, dar o gaşcă de bulgari a trecut pe-acolo şi unul dintre ei a avut ţâţă. Ceea ce a fost mortal pentru vandal. Aşa, cu ultimele puteri, străbunica străbunicii mele a mai născut doi bulgari şi o bulgăroaică. Tot româneşti. Cu bulgarul a dus-o bine, că era muncitor şi gospodar. Doar că pe urmele bulgarului a venit o ordie de turci care, din ură, l-au omorât pe bulgar, iar pe vandaliţă şi pe străbunica străbunicii, le-au folosit în alte scopuri. La nici un an de la plecarea turcilor, vandaliţa şi străbunica străbunicii mele au născut simultan: cea mică- doi băieţi şi cea bătrână- o fată.
De-a lungul vremii au mai trecut mai multe naţii pe aceste meleaguri şi neamul nostru s-a mărit mereu. Numai numele naţiei l-au pus greşit: români- adică de la cei care rămân. Mi se părea mai corect să le zică naţiunile… încâlcite sau trecătoare.
DUMITRU MARDARE