O concluzie – în scandalul – Pesta porcină – o găinărie cu porci! SCROAFA-I MOARTĂ ÎN COTEȚ! ȘI NU ESTE VORBA DESPRE… PORCI! DE LA GRIPA AVIARĂ LA PESTA PORCINĂ – APROAPE ACELAȘI SCENARIU!

ȘMECHERIA CU PESTA PORCINĂ DIN 2018 ESTE O REPETARE A ȘMECHERIEI CU AVIARA DIN 2005?

Fenomenul pestei porcine africane a fost provocat, iar autorităţile sunt vinovate pentru extinderea focarelor, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară.
„Cred că acest focar a fost provocat. În primul rând faptul că a apărut în Tulcea, unde era şi o mare fabrică de produse din carne, care a închis. Pe de o parte, respectivul investitor şi-a pierdut afacerea, a pierdut foarte mult, pentru că îi este foarte greu să revină, iar pe de altă parte, sunt locurile de muncă pierdute ale oamenilor”, a declarat Dragoş Frumosu.
„Acum dacă stau să mă gândesc că acest focar s-a extins extraordinar de repede, atunci ce putem să credem, logic? Sau instituţiile statului nu şi-au făcut datoria şi nu au izolat focarul, sau într-adevăr discutăm despre altceva, pentru că extinderea asta înseamnă fie o neglijenţă din partea autorităţilor, fie o transmitere zonală la nivel de judeţe”, a adăugat Frumosu.
Potrivit liderului sindical, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA) trebuia să izoleze focarul şi să stopeze răspândirea virusului.
„Faptul că la două săptămâni, maxim trei, după fenomenul Tulcea începem să găsim şi în alte părţi, te pune pe gânduri şi atunci parcă aş elimina neglijenţa şi măsurile şi asta vizavi de măsuri numai autorităţile pot să precizeze ce au făcut, dar apariţia şi focarelor dă altceva de gândit”, spune Frumosu.
„Dacă fac o analiză şi mă uit că industria cărnii, morăritul şi panificaţia sunt cam singurele subramuri din industria alimentară cu o dezvoltare mare şi investiţii româneşti, mă pune iar să trag nişte concluzii care nu aş vrea să fie pripite şi care aş vrea să fie numai ca şi o gândire personală exprimată. Pentru că industria uleiului înseamnă în momentul de faţă 90% investii străine, industria zahărului înseamnă 90% investiţii străine, industria băuturilor răcoritoare sau berile 100%, industria de procesare a laptelui şi produselor lactate înseamnă 90% investiţii străine, deci morăritul, panificaţia şi industria cărnii au rămas două sectoare cu preponderenţă a investiţiilor româneşti, şi atunci de gândeşti la lucrurile astea”, a adăugat Frumosu.
În privinţa efectelor pe care fenomenul pestei porcine îl poate avea asupra industriei, dar şi a României, Dragăş Frumosu a precizat că ţara noastră va fi nevoită să importe mai multă carne pentru consum şi procesare, iar tot mai multe ferme autohtone riscă să-şi închidă porţile.
„Efectul poate fi dramatic pentru că fermele noastre sunt închise şi suntem obligaţi să importăm mai multă carne pentru procesare şi pentru consum ca atare, iar în al doilea rând va fi un cerc închis, iar dacă se depăşeşte un anumit procent de animale cu pestă porcină ca exportul produselor româneşti din carne să fie limitat, poate chiar interzis, sau să se facă dovada că este făcut din carne din import. Este un fenomen prin care am mai trecut în urmă cu 10 ani şi ne-a costat vreo patru ani de interzicere de export”
În privinţa subvenţiilor, liderul sindical a precizat că fondurile pe care autorităţile le-au cerut săptămâna trecută Comsiei Europene sunt bine venite pentru fermierii afectaţi de virusul pestei porcine africane, însă chiar dacă subvenţiile „vin acum, construirea unei activităţi noi în acest domeniu înseamnă timp”.
„Subvenţiile sunt bine venite pentru oamenii ăştia, care riscă pierderea afacerii, sau pierderi foarte mari, numai dacă ei vin undeva mai înspre iarnă nu mai faci nimic cu ei, îşi acoperă nişte găuri, dar afacerea este închisă, dacă ar venit acum imediat aceşti bani ar fi foarte bine, dar imaginati-vă că acest fenomen de pestă conduce la arderea tuturor grajdurilor şi a tot ce se întâmplă în acele zone, dacă lucrul este extins şi chiar dacă vin acum, construirea unei activităţi noi în acest domeniu înseamnă timp”. (flux24)

ÎNTREBARE JUSTĂ: CE ŢĂRI CÂŞTIGĂ DACĂ ROMÂNIA ÎȘI MASACREAZĂ PORCII?

Pe pagina personală de Facebook acesta a postat „10 întrebări pentru Ministrul Agriculturii, legate de ravagiile Pestei Porcine Africane”.
El întreabă dacă Pesta Porcină Africană are o legătură eventuală cu un act de bioterorism, comandat politic în exterior, dar şi ce ţări neconsumatoare de porci au de câştigat din proliferarea Pestei Porcine Africane. „Ce ţări neconsumatoare de porci câştigă din proliferarea P.P.A.? Ce ţări europene (ce ne dau nouă alimente) cu industrie porcină dezvoltată sunt afectate masiv de PPA şi de alte boli asemănătoare?”, a scris profesorul pe pagina sa. Mai mult, acesta întreabă ce se întâmplă dacă mâine PPA ajunge în cele 30 de combinate industriale de porc româneşti, ce deţin 65% din consumul de carne de porc de la noi din ţară, ce carne de porc vom mai consuma. Această problemă a fost ridicată şi de reprezentanţii Asociaţiei Pro Consumatori ce, ieri, au pichetat, vreme de două ore, Ministerul Agriculturii.De asemenea, profesorul susţine că sistemul de creştere industrial este mediul perfect pentru proliferarea de PPA şi de alţi agenţi biologici, iar în caz de bioterorism agroalimentar, ce ne-ar impune imediat decimarea şeptelului românesc de porci, România are două variante. Şi anume, ori va răbda de foame, ori va importa masiv carne de porc din afară.
„Aţi studiat în CSAT legătura dintre valurile de imigranţi (n.b. refugiaţi) ce au năvălit în UE şi incidenţa unor atacuri potenţial bioteroriste? (…) Există o legătură directă sau indirectă, între un incident agroalimentar major european legat de vectori microbiologici (Salmonela, PPA, Gripa aviară, Rujeolă, Boala Vacii Nebune, Screpie, etc…) și programele de vaccinare în masă propuse a doua zi de Ministerele Sănătății din UE?”, a scris profesorul clujean de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca. El a recomandat românilor ca, pentru înţelegerea fenomenului bioterorist, să lectureze Raportul parlamentar al Comisiei de Apărare Naţională şi Forţe Armate a Parlamentului Franţei.
La acest moment, în România este alertă, pesta porcină africană extinzându-se în 98 de localităţi din ţară, iar peste 60.000 de porci au fost ucişi.

10 ÎNTREBĂRI PENTRU MINISTRUL AGRICULTURII, LEGATE DE RAVAGIILE PESTEI PORCINE AFRICANE (PPA)!

1. PPA are o legătură eventuală cu un act de bioterorism, comandat politic în exterior?
2. Cine i-a angajat pe cei 15 000 de ex specialiști prost plătiți din programele militare ale ex URSS (din care 10 000 au competențe de transformare a unui agent biologic în armă militară)?
3. Ce țări neconsumatoare de porci câștigă din proliferarea P.P.A.? Ce țări europene (ce ne dau nouă alimente) cu industrie porcină dezvoltată sunt afectate masiv de PPA și de alte boli asemănătoare?
4. Dacă mâine PPA ajunge în cele 30 de combinate industrial de porc românești (ce dețin 65 % din consumul de carne porc din România), ce carne de porc mai dați românilor în consum?
5. Știți că sistemul de creștere industrial este mediul perfect pentru proliferare de PPA și de alți agenți biologici?
6. Știți că în caz de bioterrorism agroalimentar ce ne-ar impune imediat decimarea întreg șeptelului românesc de porci, România face foamete sau importă masiv carne din afară?
7. Ați studiat în CSAT legătura dintre valurile de imigranți (n.b. refugiați) ce au năvălit în UE și încidența unor atacuri potențiale bioteroriste?
8. De ce stimulați sistemul de creștere industrial de porci din Romania (și nu numai) vezi cazul amicului Liviu, în loc să stimulați ferma familială care în UE reprezintă coloana vertebrală agroeconomică a UE?
9. De ce nu dezvoltați în România sistemul de creștere de animale familial în sistem ecologic, sistemul care este cel mai puțin afectat de PPA și de alte incidente sau accidente de natură agroteroristă?
10. Există o legătură directă sau indirectă, între un incident agroalimentar major european legat de vectori microbiologici (Salmonela, PPA, Gripa aviară, Rujeolă, Boala Vacii Nebune, Screpie, etc…) și programele de vaccinare în masă propuse a doua zi de Ministerele Sănătății din UE?