PASTILA LUI FUEGO

„Nu cred că viața sau societatea în care trăim are privilegiați, deși toată lumea își imaginează că artiștii trăiesc în puf și n-au grija zilei de mâine. Dacă le pui pe toate în balanță, strălucirea nu mai este la fel de fermecătoare. Dar n-are rost vreodată să ne plângem dacă facem ce ne place, ci doar să avem grijă de noi. De fapt, nici nu trebuie foarte mult pentru a redescoperi ce-nseamnă să fim noi și să ne fie drag de viața aceasta.
Să fugim dacă ne vine, să lăsăm multe în urmă dacă ne vine, să ne luăm, fără împrumut, fără a da ceva înapoi, o clipă de viață fără perdea, fără a ne gândi la consecințe. Și nu mă refer la una liberă, pentru că de-astea avem suficiente date prin lege, ci una în care să trăim deplin, cu toată puterea sufletului nostru și cu fericirile aferente! Eu asta mi-am propus de ceva timp! Și mi-e tare bine!” (Paul Surugiu)