Punctul pe… ȚINEȚI MINTE, CHINA!…

Atunci când, în urmă cu mai mulți ani am fost în vizită în China și m-am întors am simțit nevoia să scriu despre ceea ce se întâmplă în această țară! Era un joc în care doream să ne implicăm și pe care vroiam să-l duc mai departe, în condițiile în care omerta politicii mondiale funcționează perfect în cazul Chinei!
Tot ceea ce am văzut acolo am publicat într-un serial, moment în care am fost acuzat de niște unii că aș fi bătut palma cu chinezii, ca să le fac propagandă! Vezi doamne, ce propagandist eram eu și ce mă căutau pe mine chinezii să le fac reclamă! Și-au făcut reclamă singuri atunci când au organizat Olimpiada și când, dintr-o dată toată omenirea a putut să vadă ceea ce până atunci nici măcar nu intuiseră! Dacă am fost impresionat într-o altă țară asiatică – Japonia – căreia i-am dedicat un alt serial cu titlul ”Tara de pe altă planetă”! De data aceasta surpriza era atât de mare pentru că elementele se aflau în strânsă legătură cu ceea ce văzusem aici și intuiam că ar fi fost posibil, măcar în parte, în țara mea!
Nu mă apuc să povestesc acum tot ceea ce am văzut, pentru că șocul este evident atunci când vezi că orașul Pekin a fost ras de pe fața pământului și în locul lui s-a construit un Megalopolis numit Beijing, acolo unde nu există decât o stradă principală, un bulevard cu zeci de piste de circulație pe fiecare sens, bulevard care se umple de mașini la orele după-amiezei, atunci când se iese de la servici și nu se blochează niciun pic pentru că nu există niciun fel de intersecție! Se intră și se iese ca în orice autostradă, astfel încât lucrurile sunt întreg sistem pe care nu ți-l poți închipui în condițiile străzilor noastre, de exemplu!
Am fost la Xian, vechea capitală a Chinei, locul în care împăratul Qin cel care rămâne în nemurirea țării și-a lăsat spre eternitate armata de teracotă! Dincolo de istorie, însă, am văzut o zonă liberă, în care toate marile corporații din lumea asta își aveau sedii fastuoase, într-o arhitectură ultramodernă, șocantă chiar! Acolo am văzut cum se construia un viaduct peste autostradă și dacă el era în lucru la nivelul solului atunci când am trecut dinspre aeroport, când ne-am întors era aproape gata peste autostradă! Am uitat să vă spun, stătusem trei zile de când venisem până plecasem! În trei zile se construisera acel viaduct!…
Sunt multe povești, totul a evoluat extraordinar pentru că Deng Xiaoping a avut o idee senzațională pornind de la o realitate pe care nu suntem în stare s-o recunoaștem: omenirea este alcătuită din trei tipuri de oameni! 10 % sunt hoții, derbedeii, leneșii, bețivii, cei care nu sunt necesari societății, dar există ! 20 % reprezintă categoria celor care vor mai mult! Au idei, se zbat să facă ceva, să câștige mai mult, să trăiască mai bine, să investească, să realizeze mai mult și mai mult și mai mult! Ăștia comuniștii sovietici i-au omorât, i-au trimis la canale, le-au făcut toate cele numai să scape de ei! Chinezii au avut altă idee – i-au pus la treabă! Pentru că ăștia sunt fraierii statului – cu ghilimelele de rigoare – pentru că ei plătesc taxe și impozite, angajează oameni, aduc bani, aduc beneficii, realizează elemente de interes pentru țara lor! Și există și 70 % cei care nu au inițiativă, nu doresc să facă dealurile câmpie și câmpiile munte, dar care dacă li se dă să facă ceva chiar fac! Clasa muncitoare cum îi ziceam în comunism, lumea obișnuită, Poporul conform formulelor oficiale primește sarcina să facă ceva și chiar face!
Ei bine, pentru că toate aceste categorii să evolueze în același spațiu a fost inventat Proiectul – “O țară – două sisteme”! Comunismul și capitalismul, laolaltă, dovedindu-se prin recordurile uriașe pe care le are în acest moment China că asta este calea! Atât de mulți bani îi rămân acestei țări încât ea a investit oriunde a fost criză! Mai nou aflăm că din cota de extracâștig a Chinei se investește în – n-o să vă vine să credeți – datoriile altor țări! Le plătesc datoriile ălora, după care preiau controlul! Și Chinei s-au alăturat altor țări emergente care își caută calea, dar modelul este acesta, al Chinei!
Nu vă ascund că am avut discuții cu mulți reprezentanți ai Camerei de Comerț din China care regretă și astăzi relațiile bune pe care le avea cu România, mai ales când am înțeles că la începutul anilor ‘90 dar mai ales după declanșarea proiectului lui Deng Xiaoping România putea să devină China Europei! Și ar fi arătat altfel, cu siguranță!
În egală măsură, însă nu vă ascund nici credința mea că acel model nu se poate aplica în România, cel puțin în acest moment! Cine să muncească?…

prof. dr. SORIN DANCIU