S-a lansat cartea – “ERORI ÎN FOLOSIREA SEMNELOR DE PUNCTUAȚIE ȘI DE ORTOGRAFIE” DE ILIE ȘTEFAN RĂDULESCU

Deosebit de prolifică activitatea profesorului Ilie Ştefan Rădulescu, autorul a numeroase cărți de limbă română, domnia sa fiind unul dintre cei care s-au preocupat și se preocupă de păstrarea în limitele normalității a limbii române! Un lucru foarte greu într-o lume atât de agitată, cu eforturi extrem de importante, dar – pentru un erudit ca domnia sa – o gură de oxigen!
Profesorul călărășean ne-a obișnuit cu lucrări de interes, ultima dintre ele purtând titlul: “Erori în folosirea semnelor de punctuație și de ortografie in limbajul cotidian – exemple comentate și corectate”. O lucrare extrem de interesantă care se întinde pe parcursul multor pagini, în capitole extrem de bine dozate precum :
Abrevieri semne.
Erori în folosirea punctului.
Semne de ortografie.
Erori în folosirea a două puncte.Erori în folosirea ghilimelelor.
Erori în folosirea-pauză.
Erori în folosirea cratimei. Semne de ortografie.
Erori în folosirea blancului
Erori în folosirea apostrofului.
Erori în folosirea majusculei.
Erori în folosirea minusculei.
Fiecare dintre acestea având numeroase exemple culese din realitatea lingvistică autohtonă. În cuvântul înainte profesorul Rădulescu vorbește despre această carte:
O maximă franțuzească spune că, pentru oricine, „cultura este ceea ce rămâne când am uitat totul”. Reflectând la acest adevăr, putem deduce, pe de o parte, că, dacă am fost buni la învățătură și avem o memorie de invidiat, ne paște șansa, pentru mai târziu, de a stoca cât mai multe cunoștințe utile; în caz contrar, această șansă nu ne prea surâde… Pe de altă parte, dacă, în existența noastră ulterioară, de adulți, ne declarăm mulțumiți de noi înșine, respectiv de ideile și deprinderile însușite pe băncile școlii, ne pândește pericolul nu numai de a ne plafona, ci și de a fi depășiți de exigențele tot mai mari ale lumii contemporane.
Prefacerile adânci care au loc în societatea românească actuală se resimt, acut, atât în economie, cât și în viața politică, științifică și culturală, deci și în domeniul limbii literare, cu precădere în cel al vocabularului (structura gramaticală fiind mai conservatoare). Aceasta presupune ca, la nivelul enunțului, exprimarea orală să fie corectă, clară și la obiect, fără lungimi de prisos, fără clișee lexicale și expresii pleonastice, fără barbarisme sau elemente de argou, fără cuvinte improprii, dezacorduri gramaticale și confuzii semantice…
Exprimarea scrisă însă vine cu un surplus de cerințe legate de normele ortografice și de punctuație (în sens larg). Dacă te consideri un om cult, nu poți folosi la întâmplare semnele de punctuație și de ortografie, căci utilizarea lor arbitrară afectează și coerența mesajului, și fizionomia frazei, bulversând sistemul de norme privind pauzele și intonația aferente construirii frazei…
Spre deosebire de volumele anterioare consacrate, separat, fie semnelor de punctuație, fie celor ortografice, lucrarea de față are meritul de ale trata împreună (același semn grafic putând să fie și semn de punctuație, și semn de ortografe, după rolul pe care îl joacă sub raport sintactic și, respectiv, morfologic). Exemplele critice (selectate din presa scrisă și audiovizuală a ultimilor ani) – reprezentând aproximativ două sute de tipuri de erori în întrebuințarea semnelor de punctuație și de ortografie – aparțin, din păcate, câtorva sute de autori (nenumiți în carte) care, cei mai mulți, sunt posesori de titluri academice și fac parte din elita noastră intelectuală și politică…
Eminescu afirma – în secolul al XIX-lea – că „limba este un criteriu al culturii… și măsurariul civilizațiunii unui popor”, adevăr perfect valabil și astăzi când limba română se dovedește a fi oglinda fidelă a nivelului, precar, de cultură și civilizație la care ne aflăm…

Lansarea cărții a avut loc miercuri 27 iunie, la Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu din Călărași.
carte fata

carte verso