SE IMPUNE O SCHIMBARE- ZICEŢI-I „BÂLCI” NU… TÂRGUL DE TOAMNĂ!…

POVESTEA BÂLCIULUI…
Prin bunăvoinţa unuia dintre apropiaţii redacţiei noastre, Daniel Briscan am primit câteva referiri la ceea ce se numeşte Târgul de Toamnă, inclusiv la târgurile tradiţionale care s-au pierdut (prin evoluţia societăţii şi a comerţului), de la Călăraşi. Rămânând doar Târgul de Toamnă, din Septembrie, cu temeiul de Sf. Maria Mică, pe cum se zice. Iată informaţiile obţinute de Daniel Briscan:

REMEMBER -TÎRGUL DE TOAMNĂ
În aceste zile, municipiul Călăraşi este împânzit de afişe care anunţă „Târgul de toamnă” în perioada 1-9 septembrie. Astronomic toamna începe la data de 23 septembrie, dar convenţional lunile de toamnă sunt septembrie, octombrie şi noiembrie.
Specific acestui anotimp este că zilele devin mai scurte şi răcoroase, plantele nu mai înfloresc, copacii îşi pierd frunzele, există fructe din abundenţă, unele păsări pleacă în ţările calde, recoltele sunt strânse, oamenii şi animalele îşi fac provizii pentru lunile de iarnă…
O bună parte a proviziilor oamenilor provine din participarea locuitorilor la târgurile organizate pe plan local.
Şi atunci întrebarea firească este că de ce organizează această manifestare la începutul toamnei? Când şi cum s-au organizat aceste târguri de-a lungul timpului ?
În Monografia economică a Judeţului Ialomiţa 1933-1938 întocmită de Ioan I. Mihăilescu, director al Băncii Naţionale a României Călăraşi se menţionează că pentru valorificarea producţiei neindustriale se organizează târguri săptămânale şi periodice. Săptămânal târgul la Călăraşi era ţinut în fiecare duminică…
Târgurile periodice- aşa cum au fost preluate din tradiţie- erau organizate astfel:
-8, 9 şi 10 Martie;
-în cele două zile înainte de Florii;
-în zilele de 1, 2 şi 3 Septembrie.
După anii 1960 s-a reluat organizarea de târguri păstrând luna septembrie dar mărind perioada la 10-25 de zile. Se organizau „Târguri de toamnă”(sub diferite denumiri: târgul reducerilor de toamnă- ,săptămâna reducerilor şi economiei…). Mai târziu, Târgul a devenit „Bâlci” prin modul de organizare, conţinut şi desfăşurare: atmosfera de sărbătoare prin admiterea băuturilor răcoritoare şi alcoolice din belşug, produse gastronomice diferite, comerţ stradal şi la tarabe, fiind admise şi diferite forme/maşini de circ inclusiv circul cu animale. La aceste manifestării au fost admişi/invitaţi şi producători individuali din zone de munte necooperativizate cu fructe (mere, pere, prune…) şi produse fabricate din acestea. Intrarea la „bâlci” se făcea prin plata unei taxe de intrare.
Puţin mascat pentru acele vremuri târgul se încheia la data de 8 septembrie când era „temeiul” bâlciului- adică de Sf. Marie Mică….
S-au pierdut în timp târgul de la începutul lunii martie şi cel înainte de Florii….
Daniel Briscan

ŞI TOTUŞI- DE CE „TÂRGUL DE TOAMNĂ” ŞI NU… BÂLCI?!
În tradiţie, toţi oamenii vorbesc despre această manifestare, de la începutul lunii septembrie, ca despre: BÂLCIUL DE LA CĂLĂRAŞI! Nu se ştie cum şi de ce (printr-o confuzie de termen, probabil) termenul „bâlci” a fost îndepărtat introducându-se formula „târgul de toamnă”. Şi totuşi, dacă mergem la dicţionar, ce vom descoperi? Că în dicţionar bâlciul este… târgul tradiţional! Iată câteva exemple, din dicţionare: “Târg mare ţinut în anumite perioade ale anului, la sărbători importante şi însoţit de spectacole şi de petreceri populare.”

AŞADAR, SĂ REVENIM ŞI OFICIAL LA FORMULA REALĂ- BÂLCI! BÂLCIUL DE LA CĂLĂRAŞI!…
Chiar dacă, probabil, pentru unii formula poate părea un pic riscantă (cu trimitere la bâlciul… bâlci, cu toate parangheliile de rigoare!) noi credem că este normal ca să respectăm termenul tradiţional şi să revenim la realitate, pentru că realitatea asta este: toată lumea vorbeşte despre manifestarea de la începutul lunii septembrie, de pe malul Borcei, drept BÂLCIUL DE LA CĂLĂRAŞI! Să-i zicem bâlci, că aia e!…