Serial! THEODOR PURCĂREA – “CU ȘI DESPRE CĂLĂRAȘI”!

Începem publicarea, în serial, a unor însemnări de mare interes pentru publicul din Călărași și nu numai! Scriitorul, omul de cultură Theodor PURCĂREA ne-a încredințat aceste rânduri pe care am hotărât să le facem publice, întrucât ele pot să genereze interesul tuturor iubitorilor de istorie, literatură și adevăr! Lectură plăcută!…


În postarea din 13 ianuarie 2019 – atunci când m-am referit la intervenţia mea (care a urmat celei a Domnului Academician Eugen Simion) la momentul festiv de la Primăria Municipiului Călăraşi, cu prilejul “Zilelor Municipiului Călăraşi” (24-25 septembrie 2005) – am avut în vedere inclusiv evenimentul din februarie 2003 din Aula Academiei Române. Mi-aduc aminte că printre participanţii la momentul festiv de la Primăria Municipiului Călăraşi mi-a făcut plăcere să-i revad (şi să stăm de vorbă ulterior) şi pe distinşii mei Profesori de la Liceul nr. 2 Călăraşi (astăzi Liceul Mihai Eminescu), respectiv Tănase Isac şi Gheorghe Nae, precum şi pe distinşii Profesori Constantin Caraion şi Iulian Bobeică. Pe distinşii Profesori Petronel Dumitrescu (care a participat alături de Tatăl meu, în ziua de 24 mai 2006, în Sala Consiliului Județean Călăraşi, la lansarea Proiectului de parteneriat cu tema “Reconstrucția instituțional-spirituală a întreprinderilor, cerință a dezvoltării durabile în societatea cunoaşterii”: http://www.crd-aida.ro/2015/12/looking-ahead-to-respad-trophys-10th-anniversary-aurel-dobre/ ), Gheorghe Nae şi Constantin Caraion i-am revăzut şi în luna septembrie 2018: http://www.crd-aida.ro/2018/09/prozatorul-aurel-dobre-scoala-de-la-miraveda/)
În ziua de 22 noiembrie 2018 am dat curs invitaţiei primite de la Prof. univ. dr. Tudor Amza (http://www.distribution-magazine.eu/cosmin-petronel-amza-un-timpuriu-cant-spre-naltime-al-celui-avand-constiinta-eternitatii/ ), Decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice a Universităţii Hyperion din Bucureşti, în legătură cu sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională cu tema “Evoluţia dreptului românesc după Marea Unire”:
În acest context, în care m-am bucurat să revăd şi călărăşeni (am fost chiar impresionat de preocupările culturale ale acestora, inclusiv, de ex., cele cu privire la Sfântul Munte Athos, ceea ce mi-a adus aminte de frumoasa prietenie din tinereţe a Tatălui meu cu Colegul devenit ulterior Părinte Protosinghel Petroniu Tănase, fostul Stareţ al Schitului Prodromu de la Sfântul Munte Athos), am făcut din nou trimitere la Eminescu, precum şi la întâlnirea de la Prima Școală Românească (aflată în curtea Bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului:
http://www.primascoalaromaneasca.ro/) cu Părintele Prof. Dr. Vasile Oltean:
Tot la sesiunea amintită mai sus, unde, printre călărăşeni, m-am simţit ca acasă, am mai făcut trimitere la cartea apărută la Editura Academiei Române şi având un titlu edificator – “Elogiul adevărului” – autorul, Profesorul Vasile Stănescu, Membru de Onoare al Academiei Române, fiind un simbol al cultivării valorilor fundamentale (adevăr, bine, frumos). Chiar de la primele rânduri ale cărţii de mai sus – în “Argument” (pag. 11) – Profesorul Vasile Stănescu ţine să sublinieze faptul că: “… adevărul rămâne singura călăuză nobilă, care ne menţine verticalitatea, reprezentând cea mai importantă virtute: demnitatea umană – suma însuşirilor morale – care are la bază conştiinţa şi moralitatea, măsura umanului, a ascendentului…” Iar la pag. 236, Domnia Sa evidenţiază că: “Timpul nu îi poate lua omului amintirea; iubirea dăinuie şi dincolo de prag. Există o etică a neuitării celor dragi, plecaţi dintre noi, menită să ţină treaz spiritul celor rămaşi, ca datorie sacră faţă de înaintaşi, de cei dragi, ca şi faţă de cunoaşterea adevărului”.