TURISM CULTURAL, LA CĂLĂRAŞI!

LA CĂLĂRAŞI, CULTURA A LUAT-O ÎNAINTEA ORAŞULUI!
Atunci când o cercetătoare din Franţa a descoperit Almanahul Cultural Călărăşean, a fost atât de impresionată încât a decis ca lucrarea sa de doctorat, care studia integrarea europeană a ţărilor din Estul Europei, să aibă ca punct de aplicaţie judeţul Călăraşi. A fost surprinsă să descopere că, întru-un spaţiu relativ mic, fără prea multe ecouri, din informaţiile pe care le avea, să aibă, la nivelul activităţilor culturale, câteva praguri extrem de interesante: Festivalul Mondial de Umor „Dictatorii Râsului“, Festivalul Naţional de Film „7 Arte“, Festivalul Naţional de Teatru „Ştefan Bănică“, Festivalul Internaţional de Folclor „Hora Mare“, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară „Flori de Mai“, Festivalul Naţional de Teatru pentru elevi şi studenţi „Trepte către…Teatru“, Premiul Naţional de Proză „Ştefan Bănulescu“- conferit unora dintre cei mai importanţi scriitori contemporani, Festivalul Naţional de Proză „Alexandru Odobescu“, Muzeul unei civilizaţii extrem de importante la nivel European- „Gumelniţa“, descoperirile Muzeului „Dunării de Jos“ care au obiective de interes European, în fine- foarte multe elemente de interes care au făcut-o să îşi îndrepte atenţia către cercetarea călărăşeană. Zis şi făcut – a început documentarea, iar după ce a adunat datele care i-au stat la îndemână, a pornit spre România. Spre Călăraşi.
Intrarea în Călăraşi este povestită chiar de autoare, în debutul scrierilor sale: „Când am intrat în Călăraşi şi am văzut arhitectura haotică, îmbinarea în stiluri total nepotrivite, multe străzi desfundate, dar şi un aspect dezordonat cu care nu eram obişnuită, am realizat, imediat, că există ceva care nu era în regulă: ce se întâmplă? Ori almanahul pe care îl văzusem eu nu era real ? Ori imaginea oraşului era alta şi probabil că intrasem eu pe o cale mai puţin fericită ?… Concluzia am tras-o după ce am cercetat totul, la fata locului: ÎN CĂLĂRAŞI, CULTURA A LUAT-O ÎNAINTEA ORAŞULUI, ÎN PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ !“.
Asociind această formulă cu sloganul ORAŞ MIC- CULTURĂ MARE, pe care Direcţia Judeţeană pentru Cultură, l-a promovat de-a lungul timpului, desigur că toate aceste manifestări vizibile pentru mulţi dintre iubitorii actului cultural, din Călăraşi, ar putea reprezenta o zonă de admiraţie pentru toate cele bune realizate în zona Bărăganului. Numai că…

EFICIENŢĂ – ŞI ÎN CULTURĂ !
Numai că fenomenul cultural este unul mai complex la începutul mileniului al lll-lea, în lume, în Europa, în România, deci şi la Călăraşi. Cultura poate reprezenta, în continuare, o preocupare a unor elite, cultura poate fi forma de manifestare liberă a oricărui om de talent, dar cultura (mai ales când se realizează şi pe bani publici) trebuie să vină şi în folosul comunităţii. De aici şi o altă problemă disputată, de-a lungul timpului – poate fi cultura eficientă? Şi, mai toată lumea, chiar şi în postcomunism a acceptat ideea că banii din cultură (oricum destul de puţini, mult prea puţini faţă de impactul pe care îl are asupra conştiinţelor celor care au contact cu actul cultural!) poate să îşi găsească eficienţa în altă zonă decât în statele de plată sau în bilanţurile financiare. Numai că…
Numai că, în acest început de mileniu, problema eficienţei se pune într-o cu totul altă manieră. A interdisciplinalităţii, a folosirii tuturor resurselor potenţiale pentru ca spaţiul cultural, zonele culturale, reuşitele culturale să vină nu doar în întâmpinarea aşteptărilor comunităţii, dar şi să servească acesteia, inclusiv în zona atât de importantă a reuşitelor economice, din care cultura, până acum, părea a fi exclusă. Lucrurile se văd, acum, cu totul şi cu totul altfel: pe de-o parte pentru că spaţiul cultural este, în ultimii ani, în judeţul Călăraşi, o prioritate din multe puncte de vedere. Pe de altă parte, pentru că preocupările Direcţiei pentru Cultură sunt, în primul rând, cele ale patrimoniului- patrimoniul material, patrimoniul spiritual, patrimoniul pe care contemporanii au obligaţia şi de a-l păstra, dar şi de a-l promova în folosul contemporaneităţii. Cine nu ştie să îşi preţuiască trecutul nu va avea, niciodată, viitor ! Iar zonele de patrimoniu din judeţul Călăraşi, aşa cum am demonstrat-o prin câteva lucrări pe care le-am editat în ultimii ani, sunt extrem de interesante.

NIMIC INTERESANT?!…
La întrebarea unor conlocuitori: „Ce naiba patrimoniu are judeţul Călăraşi?“- răspunsurile i-au copleşit: dacă nu ar fi să amintim decât de faptul că pe meleagurile judeţului Călăraşi se află „Micul Văcăreşti“- Mănăstirea de la Frunzăneşti, la Negoieşti se află urmele uneia dintre capitalele Ţării Româneşti (!), în timp ce la Plătăreşti se înalţă unul dintre cele mai interesante obiective culturale din această zonă. La Sultana-Malu Roşu a fost descoperită o gospodărie de acum… 6500 de ani! Ca să nu vorbim de clădirile de patrimoniu care se află în zestrea oraşului Călăraşi, dar şi de la Olteniţa, pentru a aduce în discuţie şi excepţionalele descoperiri arheologice care onorează o zonă de interes extrem. Deoarece pe lângă bucuria prezentării unor asemenea bogăţii, oamenii locului pot să mai realizeze şi un alt bilanţ în evoluţia preţuirii acestor lucruri minunate:

chenar biserica frunzaresti

TURISMUL CULTURAL!
Pentru cei mai puţini obişnuiţi cu acest termen sau care nu pot înţelege cât de mare legătură poate exista între turism şi cultură, trebuie să spunem că inclusiv în România culturală, o serie de spaţii culturale sunt aducătoare de mii de turişti, în unele locuri- zeci sau sute de mii de turişti anual! Care vin cu toate cele bune, în sprijinul locurilor respective, inclusiv cu eficienţa economică. De ce nu ar veni turiştii şi în judeţul Călăraşi pentru a vedea Micul Văcăreşti, pentru a parcurge domeniile coroanei regale de la Mănăstirea, pentru a descoperi impresionantele obiective arheologice ale Muzeului Civilizaţiei „Gumelniţa“ Olteniţa- civilizaţie unică în lume, pentru a ajunge mai departe la Sultana- Malul Roşu şi să vadă o casă conservată de acum 6500 de ani, pentru a ajunge în zona Călăraşi şi a parcurge uriaşele descoperiri arheologice, dar şi impresionantele realizări culturale la care să poată participa nestingheriţi?…
Traseele culturale, îmbogăţite şi printr-o colaborare transfrontalieră între noi şi vecinii noştri de peste Dunăre, proiecte care s-au şi realizat, deja, de-a lungul ultimilor ani, reprezintă unul dintre obiectivele pe care oamenii de afaceri ar trebui să le aibă ca prioritate şi în activitatea lor- pentru că turiştii veniţi pe meleagurile călărăşene aduc bani pentru toate firmele care pot intra în contact cu aceşti turişti! Este o reţetă sigură, de atât de multă vreme, cunoscută de atât de multă lume- turiştii sunt atraşi prin elemente de interes: aceştia vin, văd, cumpără, locuiesc, consumă, mănâncă, îşi achiziţionează o serie de elemente reprezentative, totul însemnând bani, foarte mulţi bani care se îndreaptă şi rămân în spaţiul geografic respectiv. Iată de ce cultura şi patrimoniul, alături de turism şi descoperirea unor căi nebănuite de promovare a acestui spaţiu reprezintă, cu siguranţă, un obiectiv demn de interes pentru orice om de afaceri. Este motivul pentru care vom încerca alături de partenerii de proiecte, să deschidem direcţii noi de acţiune, în domeniul Turismului cultural.

TURISM CULTURAL DE SUCCES PRIN LOCURI ÎN CARE, LA PRIMA VEDERE, NU AR FI NIMIC INTERESANT !
Iată de ce vă propunem un experiment- un traseu de TURISM CULTURAL care, cu siguranţă, va surprinde pe multă lume, în condiţiile în care, la prima vedere, pe raza judeţului Călăraşi NU ar exista elemente de interes pentru turismul cultural. Şi totuşi… iată traseul: Ansamblul curţii boierilor Dudescu / biserica „Sf. Apostol Andrei“/ Casele boierilor- cartier Frunzăneşti- Fundeni.