ZONELE DIN ROMÂNIA UNDE OAMENII MOR DE FOAME

România prosperă, însă prosperitatea nu este împărţită în mod egal, dovadă stă ruptura de la motoarele de creştere a românilor cu venituri mici, care acoperă 40% din distribuţia veniturilor, adică primele două decile, potrivit celui mai recent studiu realizat de Banca Mondială asupra sărăciei în România.
Producţia, comerţul şi IT&C au fost principalele sectoare care au determinat creşterea economică în ultimii ani. Totuşi, beneficiile creşterii nu ajung până la românii care fac parte din primele două decile de venit, având în vedere accesul lor limitat la locuri de muncă productive. Aproape jumătate dintre românii din partea inferioră a distribuţiei veniturilor nu lucrează, iar alţi 28% sunt implicaţi în agricultura de subzistenţă.
Studiul Băncii Mondiale arată că, pe măsură ce sectoarele înfloritoare şi piaţa forţei de muncă nu reuşesc să scoată din sărăcie grupurile marginalizate şi excluse social, cele rămase în urmă rămân desprinse de prosperitatea generată de o mână de centre urbane înfloritoare care se bucură de standarde de viaţă occidentale. Provocarea României în materie de incluziune socială este predominant o problemă rurală, deoarece 75% dintre săraci locuiesc în zonele rurale. Circa 45% din populaţia ţării încă locuieşte în zonele rurale unde sărăcia este cu 20% mai mare decât în zonele urbane. Disparităţile în privinţa standardelor de viaţă între zonele urbane şi cele rurale sunt izbitoare: venitul mediu urban este cu aproape 50% mai mare decât venitul mediu rural, adică al doilea cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană. Sărăcia este concentrată spaţial în regiunea de Nord-Est a ţării, unde ponderea celor săraci din unele judeţe este de peste zece ori mai mare decât cea din Bucureşti.