EVENIMENT ARTISTIC LA BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ

În această perioadă Biblioteca Județeană “Alexandru Odobescu” este gazda unei manifestări artistice inedite. Este vorba despre o expoziție de artă plastică, pe simezele căreia veți întâlni doar lucrări ale unor artiști profesioniști, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România de la diferite filiale din țară și cadre didactice universitare. Am spus că este o expoziție inedită pentru că la Călărași nu s-a mai organizat o astfel de manifestare destinată strict profesioniștilor.Tablourile au ajuns în galeria instituției prin grija și munca titanică a domnului Florian Mihăilescu curatorul expoziției, artist căruia îi mulțumim fiind convinși că nu a fost ușor să adune lucrările a 48 de artiști și maeștri în arte vizuale: Nicolae Sava, Corneliu Ratcu, Gheorghe Mosorescu, Geta Caragiu, Petre Achițenie, Ion Grigore, Iuri Isar. Bine gândită și structurată, expoziția oferă ideea unității în diversitate prin lucrări realizate în maniere și tehnici diferite. Aici amintim: desenul în cărbune, cu pensula sau colorat, tempera cu emulsie de ou, pictură în ulei sau acrilic, mozaic, arta sticlei, tapiserie, tehnică mixtă. Nu am realizat nicio selecție a lucrărilor vizionate, astfel în cât ne vom referi la unele dintre ele chiar în ordinea în care sunt expuse, cu remarca: manfestarea este de cea mai înaltă ținută din câte am văzut prin urbea noastră până acum, demnă de o capitală a artelor.
MĂRTURII CROMATICE


“ Mărturii cromatice” este titulatura sub care își găsesc locul lucrările artiștilor încă în viață sau trecuți la cele veșnice. Arta feminină se amestecă în mod armonios cu cea masculină cu scopul vădit de a rezona cu trăirile privitorului de orice sex sau vârstă. Poate este intitulată astfel pentru că oricui i-ar fi greu să delimiteze valoric lucrările prezente la Călărași având în vedere că expoziția ne aduce sub priviri un adevărat spectacol pictural, și nu doar.
Bianca Teodorescu, o artistă bucureșteancă expune o lucrare intitulată „ Teatru”. O compoziție piramidală exprimând dramatismul existenței cotidiene pusă în valoare cu un colorit grav de factură expresionistă. Tot din filiala București face parte și următoarea expozantă, Teodora Coltofean. Peisajul “Toamnă” amintește de nostalgiile ce ne inundă chiar în această perioadă prin nuanțele de galben care structurează compoziția. In schimb, cea de-a doua lucrare are păcatul de a fi tributară lui Van Gogh.
Maestrul Nicolae Sava ne propune ”Mesagerul Parusiei”. Este o compoziție suprarealistă de inspirație sacră. Din existența terestră avem relații permanente cu divinitatea, prezentă aici printr-un serafim. Un peisaj cu forme simplificate amintind de târgurile de provincie veți regăsi în lucrarea intitulată “ Peisaj la Văleni” și semnată de Cornelia Victoria Dedu. Se remarcă paleta luminoasă utilizată de artistă. Într-o imbinare de peisaj tradițional și peisaj cu conotații sprarealiste se prezintă Amy Vasilescu. Lucrarea este remarcabilă și sigur vă va atrage atenția. „ Case în verdeață “se numește pânza selectată din creația maestrului Ion Grigore. Este un peisaj rural tratat în planuri mari prin intermediul unor forme geometrice. Domnia sa a adaptat curentul pointillist într-o manieră personală inconfundabilă, pusă în valoare de o cromatică în registru dramatic. Din păcate s-a strecurat și o lucrare despre care credem că dovedește vizibile stângăcii de exprimare artistică în genul portretului. De ce este intitulat „ Învingătorul” rămâne pentru noi o enigmă. Lucrarea apartine doamnei Marilena Târcavu. O notație spontană în genul notelor de călătorie regăsim în lucrarea artistului Ioan Orație ,artist ce se exprimă prin mijloace grafice. Ovidiu Ionescu ne propune o gravură cu intervenția culorilor de apă intitulată “Stuf”. O clădire de patrimoniu surprinde maestrul Iuri Isar. Este clar că se analizează motivul cu minuție de bijutier și cu respect pentru acest monument architectonic. Coloritul este sobru cu dominantă de griuri. O lucrare deosebită este cea intitulată “Hierofanie” , autor fiind Nicolae Dumitrescu. Este vorba despre o compoziție spațială de inspirație spirituală folosind ca mijloace de expresie artistică metalul și sticla. Trecerea de la profan la sacru este sugerată prin prezența peștelui, ca simbol al Mântuitorului. Parcă în continuarea acestei lucrări este expusă pe simeze pânza lui Romeo Gheorghiță sugestiv intitulată „ Citadela creștină”. Chiar dacă artistul folosește un limbaj modern opera de artă amintește de iconografia veche. Florian Mihăilescu reușește să se exprime cu dezinvoltură atât în arta laică cât și în cea religioasă. Memorabil este peisajul „ Corbii de piatră”, un vechi așezământ monahal exprimat prin intermediul unei palete solare.Singulari sunt în iconografia românească îngerii săi cu aureole de culoarea azurului. Parcurgând expoziția veți descoperi lucrarea “ Familia” a lui Vasile Gaiță, compoziție laică de inspirație religioasă cu o clară sorginte din icoanele țărănești pe sticlă.
Maestrul Gheorghe Mosorescu, prezintă cu o mare economie de mijloace peisajul danubian din zona Brăilei în care apar conotații spirituale. Este prezentă și emblema artistului constând într-un detaliu de șasiu. Opera lui Florin Mocanu este o compoziție nonfigurativă care are ca mijloc de expresie gestualismul în genul Jackson Pollock. Un alt maestru prezent pe simeze este Petre Achițenie. “Eclipsă” trimite la ideea de sacru prin crucea stilizată, dar și la o tema filosofică general valabilă: trecerea ireversibilă a timpului prin clepsidra sugerată în lucrare. Lisandru Neamțu cu al său element principal, morișca de hârtie dovedește o înțelegere modernă a artei și prin gestualismul pensulației într-un mod ludic. De pe simeze nu lipsesc nici lucrări care să amintească de mitologie. Este cazul pânzei “ Dansul inorogului” etalată de Constantin Grigoruță. Este un dialog între licorn și o siluetă ce amintește o răstignire. “Atelierul” artistului Cristian Boca este înfățișat chiar de acesta pe un suport clasic, dar și pe metal cu intervenții cromatice. Prin trei tuburi de culoare privitorul este trimis cu gândul la Sfânta Treime, dar si la sacrificiul artistului pentru desăvârșirea operei sale. Singura tapiserie prezentă , și denumită “Himeră” aparține Ilincăi Manole și este o lucrare nonfigurativă inspirată de scoarțele oltenești.O tehnică cu rădăcini în Evul Mediu abordează Raluca Ioana Enăchescu. Este vorba despre mozaicul. „ Focul” care aduce în primplan figura muzicianului care prin veșmânt pare un înger din grădina Raiului. Oricine ar recunoaște figura actorului Toma Caragiu așa cum îl vede sora acestuia, maestra Geta Caragiu. Exponatul se constituie într-un omagiu adus marelui artist printr-o serie de desene. Tot în tehnica mozaicului se exprimă și Elena Borundel cu al său „Sfânt Înger“. Lucrarea este consecința unor călătorii de studii la Ravena și Constantinopol. Din expoziție nu se putea să lipsească Sfântul Luca, patronul spiritual al pictorilor, prezentat nouă de Cătălin Mocanu. Tehnica este tempera cu emulsie de ou, vernisată ulterior. Stilistic lucrarea este inspirată din icoanele medievale grecești. Un desen expresiv ați putea remarca chiar la ieșire. Este vorba de un studiu prealabil pentru o compoziție amintind ospitalitatea lui Avraam și poartă semnătura Mihaelei Boeru. Avănd în vedere sinteza și monumentalitatea formelor e posibil ca lucrarea să fie un proiect pentru o operă de for public. Un loc aparte în economia manifestării îl au trei panouri care înfățișază fotografii cu interioare de biserici restaurate. Memorabile sunt eforturile restauratorilor Irina Sava, Eduard Stoenică și Victor Moraru de a conserva patrimoniul spiritual moștenit, menit să fie transmis generațiilor viitoare.
ARTIȘTII CĂLĂRĂȘENI SE PREZINTĂ


Pe simezele expoziției se pot vedea și lucrările a cinci artiști profesioniști din Călărași. Astfel, Maria Măncianu Bogatu propune lucrarea din sticlă “Martor I”, ce impune prin prețiozitate cromatică și ornamentală, amintind tapiseriile medievale din Moldova, respectiv Acoperământul Mariei de Mangop.
Maestrul Corneliu Ratcu vine cu o pânză care face parte dintr-un ciclu de picturi cu tematică sacră și se află la granița dintre peisaj și compoziție cu conotații spirituale. Mulțimi aureolate se reculeg în fața Celui răstignit pe Muntele Căpățânii. Sebastian Horvath, deși este ca profesie artist iconar, practică și pictura de șevalet cu rezultate remarcabile ,ceea ce este vizibil și în autoportretul expus. Silviu Ioan Soare abordează tehnica peisajului într-un tablou ce poartă titlul „ Nostalgie”. Este evident că artistul manifestă apetență pentru laguna venețiană, tradusă într-o tempera cu o cromatică din care emană lumina. O prezență permanentă pe simezele locale este Victor Grigore. Acesta are ca preocupare permanentă portretul și corpul uman pe care le explorează în numeroase variante și tehnici artistice. Lucrarea sa, “ Studiu I” este de înaltă ținută picturală.Trebuie spus că toți artistii călărășeni sunt membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România, oameni care de-a lungul carierei au obținut numeroase premii și au organizat expoziții personale sau au participat la manifestări de grup în țară și străinătate.
ÎN LOC DE CONCLUZIE


Recomandăm tuturor călărășenilor iubitori de artă, elevilor de la învățământul artistic și nu doar, să viziteze expoziția. Suntem convinși că dincolo de frumos, de estetic expoziția poate avea și o valoare educativă. Asta pentru că manifestarea se dovedește a fi o diacnoză a artei românești contemporane într-o diversitate stilistică și de tematică ori modalități de exprimare plastică. Prin găzduirea acestui eveniment Biblioteca Județeană „ Alexandru Odobescu” dovedește că este o instituție deschisă tuturor activităților ce țin de viața culturală a orașului nostru. Expoziția este o invitație la regăsirea propriei identități într-o perioadă în care lumea modernă, poate pre modernă, lasă această preocupare pe ultimul loc între prioritățile de zi cu zi. Mulțumim, domnule Florian Mihăilescu pentru provocare și pentru că ne oferiți un veritabil regal artistic!

Marian Zaharia